Newsflash
Ars Medici

Anafilaxia(1)

Anafilaxia(1)

Săptămâna 13-19 iunie 2021 marchează Săptămâna Alergiilor, potrivit World Allergy Organization.

2În această săptămână se desfășoară și în Cluj-Napoca o campanie de conștientizare a anafilaxiei, cu medici voluntari care distribuie materiale informative în spaţii publice, școli, grădiniţe.

Anafilaxia este o afecţiune multisistemică acută, ce poate pune viaţa în pericol, cauzată de eliberarea bruscă a mediatorilor mastocitari în circulaţia sistemică.

Cel mai adesea rezultă din reacţii mediate de imunoglobulina E (IgE) la alimente, medicamente și înţepături de insecte, dar, de asemenea, poate fi indusă de orice agent capabil să provoace degranulare masivă a mastocitelor (1). Uneori e dificil de recunoscut, întrucât poate imita alte afecţiuni medicale, iar manifestările clinice sunt polimorfe.

Diagnostic

Este definită ca o reacţie alergică severă sau care are un debut rapid și care poate provoca decesul pacientului în timp scurt.

Diagnosticul de anafilaxie se bazează în primul rând pe simptome și semne clinice, precum și pe o descriere detaliată a episodului acut, incluzând activităţi, evenimente recente, tipuri de alimente sau de medicamente consumate, efectuarea efortului fizic și consumul de alcool, toate în decurs de câteva minute până la ore anterior episodului.

Recunoașterea prezentărilor variabile și atipice ale anafilaxiei este esenţială pentru asigurarea unei terapii rapide eficiente cu epinefrină, precum și pentru reducerea excesului de medicamente de linia a doua, cum ar fi antihistaminicele și glucocorticoizii, care nu salvează viaţa în cazul unei anafilaxii (2-9).

Criteriile de diagnostic pentru anafilaxie au fost publicate iniţial de un grup multidisciplinar de experţi ai World Allergy Organization (WAO) în 2005/2006 și au fost actualizate în 2015. Există trei criterii de diagnostic (8). Astfel, anafilaxia este foarte probabilă atunci când este îndeplinit oricare dintre următoarele trei criterii:

Criteriul 1 – Debutul acut al unei boli (minute până la câteva ore) care implică manifestări cutaneo-mucoase (de exemplu,
urticarie generalizată, prurit sau eritem, edem ale buzelor, limbii, uvulei) și cel puţin una dintre următoarele:

  • Manifestări respiratorii (de exemplu, dispnee, respiraţie șuierătoare/bronho­spasm, stridor, hipoxemie),
     
  • Scăderea tensiunii arteriale (hTA) sau asocierea simptomelor și semnelor de hipoperfuzie – de exemplu, hipotonie (colaps), sincopă, incontinenţă. Reţineţi că simptomele și semnele cutanate sunt prezente în până la 90% dintre episoadele anafilactice. Prin urmare, acest criteriu va fi de multe ori util în stabilirea diagnosticului.

Criteriul 2 – Două sau mai multe dintre următoarele, care apar rapid după expunerea la un alergen cunoscut pentru acel pacient (minute până la câteva ore):

  • Manifestări cutaneo-mucoase;
  • Manifestări respiratorii;
  • Manifestări cardiovasculare;
  • Manifestări gastrointestinale (de exemplu, dureri abdominale, crampe, vărsături)

Criteriul 3 – Scăderea TA după expunerea la un alergen cunoscut pentru acel pacient (minute până la câteva ore). Hipotensiunea arterială (hTA) este definită la adulţi ca o TA sistolică mai mică de 90 mmHg sau o scădere mai mare de 30% faţă de valoarea iniţială, iar la sugari și copii, ca TA sistolică scăzută (pentru vârsta respectivă) sau o scădere mai mare de 30% a TA sistolice.

Criteriul 3 este destinat detectării episoadelor anafilactice în care este implicat un singur organ și se aplică pacienţilor care au fost expuși unei substanţe la care se știe că sunt alergici (de exemplu, hipotensiune arterială sau șoc după o înţepătură de insectă).

Tabel anafilaxie

Vor exista pacienţi care nu îndeplinesc niciunul dintre aceste criterii, dar pentru care este adecvată administrarea de epinefrină. De exemplu, ar fi adecvat să se administreze epinefrină unui pacient cu antecedente de anafilaxie severă la arahide care prezintă urticarie și înroșire care s-au dezvoltat în câteva minute de la o ingestie cunoscută sau suspectată de arahide (9).

Simptome și semne

Simptomele și semnele frecvente ale anafilaxiei includ următoarele:

  • La nivelul pielii și mucoaselor – apar în până la 90% dintre episoade, inclusiv urticarie generalizată, prurit și/sau eritem frecvent la nivelul extremităţilor, angioedem facial (buze, limbă, uvula, periorbital) sau eritem conjunctival. Cu toate acestea, urticaria, eritemul facial și al extremităţilor, pruritul se pot remite până la momentul în care pacientul ajunge la un centru medical, deci este important de întrebat despre manifestările cutanate de la începutul reacţiei.
  • Respiratorii – apar în până la 85% dintre episoade, inclusiv rinoree, congestie nazală, strănut, mâncărime la nivelul gâtului și canalelor urechii, schimbarea calităţii vocii, senzaţie de închidere a gâtului sau sufocare, stridor, dificultăţi de respiraţie, șuierat sau tuse.
  • Gastrointestinale – apar în până la 45% dintre episoade, inclusiv greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale și crampe.
  • Cardiovasculare – apar în până la 45% dintre episoade, inclusiv hipotonie (colaps), sincopă, incontinenţă, ameţeli, tahicardie și hipotensiune.

Moartea prin anafilaxie rezultă de obicei din asfixierea cauzată de obstrucţia căilor respiratorii superioare sau inferioare ori de colapsul cardiovascular (1-15).

Anafilaxia este imprevizibilă. Poate fi ușoară și se poate rezolva spontan datorită producţiei endogene de mediatori compensatori (de exemplu, epinefrină, angiotensină II, endotelină și altele) sau poate fi severă și poate evolua în câteva minute până la compromis respirator sau cardiovascular și moarte (8).

Nu se poate preconiza cât de sever va deveni un episod anafilactic, cât de repede va progresa și dacă se va rezolva prompt și complet sau va deveni bifazic sau prelungit, deoarece factorii care determină evoluţia nu sunt pe deplin înţeleși.

schema

Astfel, administrarea precoce a epinefrinei este esenţială pentru a preveni progresia către manifestări care pun viaţa în pericol. Cauzele și mecanismele anafilaxiei sunt detaliate în tabel.

Anafilaxia bifazică este definită ca o reapariţie a simptomelor care se dezvoltă în urma rezoluţiei aparente a episodului anafilactic iniţial, fără expunere suplimentară la agentul cauzal.

Rata reacţiilor bifazice din literatura contemporană variază de la 0,4% la 14,7% într-un studiu de anafilaxie pediatrică. Acestea apar de obicei în decurs de 12 ore de la rezolvarea simptomelor iniţiale, deși au fost raportate recurenţe până la 72 de ore mai târziu (9).

Citește și: Anafilaxia 1


Notă autor:

Bibliografie
1. Turner PJ, Gowland MH, Sharma V, et al. Increase in anaphylaxis-related hospitalizations but no increase in fatalities: an analysis of United Kingdom national anaphylaxis data, 1992-2012. J Allergy Clin Immunol 2015; 135:956.
2. Wood RA, Camargo CA Jr, Lieberman P, et al. Anaphylaxis in America: the prevalence and characteristics of anaphylaxis in the United States. J Allergy Clin Immunol 2014; 133:461.
3. Sampson HA, Muñoz-Furlong A, Campbell RL, et al. Second symposium on the definition and management of anaphylaxis: summary report--Second National Institute of Allergy and Infectious Disease/Food Allergy and Anaphylaxis Network symposium. J Allergy Clin Immunol 2006; 117:391.
4. Sampson HA, Muñoz-Furlong A, Bock SA, et al. Symposium on the definition and management of anaphylaxis: summary report. J Allergy Clin Immunol 2005; 115:584.
5. Lieberman P, Nicklas RA, Randolph C, et al. Anaphylaxis--a practice parameter update 2015. Ann Allergy Asthma Immunol 2015; 115:341.
6. Simons FE. Anaphylaxis. J Allergy Clin Immunol 2010; 125:S161.
7. Simons FE. Anaphylaxis, killer allergy: long-term management in the community. J Allergy Clin Immunol 2006; 117:367.
8. Simons FE, Ardusso LR, Bilò MB, et al. World Allergy Organization anaphylaxis guidelines: summary. J Allergy Clin Immunol 2011; 127:587.
9. Soar J, Pumphrey R, Cant A, et al. Emergency treatment of anaphylactic reactions--guidelines for healthcare providers. Resuscitation 2008; 77:157.
10. Brown SG, Mullins RJ, Gold MS. Anaphylaxis: diagnosis and management. Med J Aust 2006; 185:283.
11. Muraro A, Roberts G, Clark A, et al. The management of anaphylaxis in childhood: position paper of the European academy of allergology and clinical immunology. Allergy 2007; 62:857.
12. Muraro A, Roberts G, Worm M, et al. Anaphylaxis: Guidelines from the European Academy of Allergy and Clinical Immunology. Allergy 2014.
13. Campbell RL, Bashore CJ, Lee S, et al. Predictors of Repeat Epinephrine Administration for Emergency Department Patients with Anaphylaxis. J Allergy Clin Immunol Pract 2015; 3:576.
14. Pumphrey R. Anaphylaxis: can we tell who is at risk of a fatal reaction? Curr Opin Allergy Clin Immunol 2004; 4:285.
15. Simons FE. Anaphylaxis in infants: can recognition and management be improved? J Allergy Clin Immunol 2007; 120:537.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe