Viperele nu percep bine sunetele, dar au un simț olfactiv și simt vibrațiile de la distanțe mari, iar în zonele temperate sunt active numai șase-șapte luni, iarna fiind în stare de hibernare, se arată pe pagina oficială ROVaccinare, în mesajul preluat de la Sebastian Mezei (director executiv al DSP Humedoara). 

În țara noastră trăiesc, în principal, trei specii de vipere foarte veninoase. Mușcătura survine ca mijloc de apărare al viperei dacă se simte amenințată și în pericol.

Câteva măsuri de prevenție pentru mușcătura de viperă:

• Evitați zonele necunoscute, nemarcate, cu ierburi înalte.
• Folosiți bețe lungi pentru a verifica pe unde mergeți. Șarpele va ataca bățul, dacă există în zonă.
• Lăsați șarpele în pace dacă l-ați văzut și nici nu-l atingeți dacă vi se pare mort.
• Dacă vedeți un șarpe anunță grupul și părăsiți zona în cea mai mare liniște.
• Purtați încălțăminte înaltă, pantaloni, parazăpezi pentru a vă proteja.

Viperele pot fi întâlnite din luna mai și până în septembrie, după această perioadă intră în hibernare. Viperele sunt cel mai active în perioada de împerechere, adică între lunile iunie și august, explică sursa citată.

„Dacă eşti muşcat de viperă, trebuie să ştii că poţi muri în cinci ore, prin sufocare, dar decesul în astfel de cazuri survine rar. Un motiv este dat de faptul că mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt “uscate” fără inoculare de venin.”

Ce măsuri de prim ajutor pot fi acordate dacă o persoană a fost mușcată de viperă

„Ideal ar fi ca victima să ajungă la un medic cât mai repede posibil, singurul tratament eficient fiind o doză de antivenin. După ce aţi sunat la 112, verificaţi dacă unitatea de prim ajutor are pe stoc ser antiviperin.”, se arată în materialul scris de directorul DSP Hunedoara.

Poziţionaţi victima într-o poziţie culcată, cu capul şi bustul puţin ridicate şi locul muşcăturii poziţionat sub nivelul inimii. Activitatea fizică trebuie să fie cât mai redusă cu putinţă, pentru a putea avea un puls cât mai scăzut.

Se aplică o bandă elastică, suficient de largă încât să permită circulaţia venoasă şi arterială a sângelui, dar care să realizeze o compresiune limfatică (să permită introducerea degetului arătător sub bandă). 

Citiți și: Un gel cu venin de şarpe poate opri sângerarea de trei ori mai rapid în caz de traumă 

După montarea benzii, se va curăţa rana cu apă şi săpun sau cu şerveţele antiseptice din trusa de prim ajutor.

Se vor elimina orice bijuterii sau alte elemente strânse pe corp (curele, bretele), pentru că în caz de reacţii adverse la venin, cum ar fi umflături de tip şoc anafilactic, hainele şi accesoriile vor pune probleme serioase la îndepărtare.

„Se asigură confortul termic şi, dacă este posibil, se administrează oxigen. Monitorizeaza semnelor vitale ale victimei (pulsul şi respiraţia) se va face în permanenţă. Trasează marginea zonei umflate la fiecare 15 minute cu un pix pentru a ajuta doctorii să judece gradul de expunere la venin.” 

Ce NU trebuie să faceți

• NU încercați să taiați de-a lungul urmelor de colţi şi nu sugeți sângele cu venin, pentru că acesta se răspândeşte atât de repede, încât nu veți avea ocazia să extrageți prea mult.
• O tăietură în piele nu creează decât o rană urâtă şi creşte riscul de infectare, cu niciun beneficiu medical real.
• NU se aplică un dispozitiv de aspiraţie decât de către cadre medicale.
• NU se aplică un garou, pentru că dacă veninul rămâne concentrat în jurul muşcăturii, acesta va distruge rapid celulele, dar dacă îi este permis să se răspândească, toxinele se vor dilua şi se va reduce riscul de leziune a ţesuturilor. 
• NU se aplică gheaţă sau obiecte reci, pentru că extragerea prin aspiraţie a veninului poate fi serios îngreunată de răcirea puternică a zonei.
• NU se va folosi ser antiviperin ca măsură de prim ajutor pe teren, din cauză că multe persoane au diferite alergii şi pot avea un şoc anafilactic.
• NU se vor consuma băuturi alcoolice, cafea şi stimulente.

Important: cereți ajutor medical!