Cum stă România la capitolul diagnostic în alergologie? Dar la tratament? 
Diagnosticul în alergologie se bazează pe o combinație de anamneză detaliată, teste cutanate, teste serologice, provocări controlate și metode funcționale, cu scopul de a identifica mecanismul imunologic implicat și alergenii relevanți clinic (Agache et al., 2019). Punctul forte este că tânăra generație de medici alergologi este bine instruită în centrele de pregătire în rezidențiat.

Cea mai avansată metodă de diagnostic în practica alergologică modernă este diagnosticul molecular. Acesta contribuie major la medicina de precizie în alergologie, transformând modul în care este înțeleasă și gestionată patologia alergică, printr-o abordare centrată pe pacient, bazată pe biomarkeri moleculari relevanți clinic. Este o metodă de diagnostic accesibilă și în România, inclusiv cu decontare de la CNAS, dacă este solicitată de medicul alergolog, prin serviciul de spitalizare de zi. 

În ceea ce privește terapiile specifice în bolile alergice, așa cum este rinita alergică și astmul alergic, este disponibilă imunoterapia cu alergen. Este singura intervenție terapeutică capabilă să modifice cursul natural al bolii, prin inducerea unei toleranțe imunologice durabile față de alergenul cauzator. În centrele specializate de alergologie, se poate institui terapia de desensibilizare pentru alergiile alimentare și medicamentoase, un proces terapeutic ce urmărește reducerea treptată a reactivității imune față de alergenul responsabil. 

Interes crescut pentru alergologie

Care sunt punctele noastre forte în aceste patologii și unde ar mai fi de lucrat?
În ceea ce privește terapia, punctele noastre forte sunt reprezentate de asigurarea de către autoritățile din domeniul medical a existenței și compensării principalelor tipuri de terapii pentru astm și rinită alergică. 

De la formele ușoare până la cele severe, acestea includ atât corticosteroizi inhalatori, ca atare sau în combinaţie cu bronhodilatatoare, cât și terapia biologică utilă formelor severe de astm. Lucrăm în comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății la introducerea terapiilor biologice și în formele de rinosinuzită cronică complicate cu polipoză nazală. 

Legat de punctele slabe, pot spune că, în România, produsele de imunoterapie cu alergen sunt încă foarte puține și nu sunt compensate. De asemenea, accesul la adrenalina autoinjectabilă destinată pacienților cu risc de șoc anafilactic este foarte limitat și nu este compensat de stat.

Avem suficienți medici alergologi?
În prezent, în țara noastră activează aproximativ 350 de medici alergologi, număr aflat într-o creștere constantă, pe măsură ce centrele universitare care formează medici rezidenți în acest domeniu sunt tot mai solicitate și apreciate. Locurile de rezidențiat în alergologie și imunologie clinică sunt ocupate, în mod frecvent, ca primă opțiune, în cadrul concursurilor naționale. În plus, mulți medici din alte specialități optează pentru a doua specializare în alergologie și imunologie clinică. 

Anafilaxia este o urgență medicală

Anul acesta, Săptămâna mondială de conștientizare a alergiilor are ca temă anafilaxia... 
Așa este. Anafilaxia reprezintă o reacție de hipersensibilitate sistemică severă, cu debut rapid și potențial letal, care implică de obicei multiple organe. Conform ghidurilor elaborate de Societatea Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică [EAACI], incidența anafilaxiei este în creștere, în special în rândul populației pediatrice  (Cardona V et al., 2020).

 Estimăm că incidența anafilaxiei  ar fi între 1,5 și 7,9 cazuri la 100.000 de persoane pe an, cu variații în funcție de vârstă și regiune geografică.

Anafilaxia apare în urma expunerii la un alergen sau la un factor declanșator specific. Etiologia anafilaxiei este variabilă, cele mai frecvente cauze fiind alimentele – 31%, medicamentele – 34% și veninul de himenoptere – 20% (Muraro et al., 2021). Dintre alimente, arahidele, nucile, laptele de vacă și ouăle de găină sunt identificate drept principalii alergeni. 

În ceea ce privește medicamentele, antiinflamatoarele nesteroidiene sunt responsabile pentru 48,7-57,8% dintre cazuri, urmate de antibiotice – în special β-lactamice –, substanțele de contrast și anestezicele. Expunerea la veninul de albine sau viespi constituie o altă cauză importantă, în special la populația adultă. Anafilaxia poate fi precipitată și de efortul fizic asociat cu ingestia de alimente. În 10-20% dintre cazuri, cauza rămâne necunoscută, aceste episoade fiind clasificate ca idiopatice (Muraro et al., 2021).

Persoanele care se știu alergice la un medicament trebuie să verifice dacă sunt alergice și la substanțele de contrast folosite în imagistică?
Conform recomandărilor EAACI, testarea alergologică în scop predictiv la pacienții fără istoric de reacție la substanțe de contrast nu este indicată. Totodată, pacienții cu istoric de reacții alergice la alte medicamente (fără legătură cu substanțele de contrast iodate utilizate pentru CT sau produsele de contrast gadolinate utilizate pentru RMN) nu prezintă automat un risc crescut și nu necesită testare sau profilaxie prealabilă în mod standard. În schimb, pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la substanțe de contrast trebuie evaluați atent. Se recomandă trimiterea într-un serviciu de alergologie pentru testare cutanată.

Doriți să transmiteți un mesaj medicilor care ne citesc, inclusiv medicilor de familie?
Da, mulțumesc de invitație! Specia­litatea Alergologie și Imunologie Clinică este profund interdisciplinară, aflată la intersecția dintre medicina internă, pediatrie, dermatologie, ORL, medicină de urgență, pneumologie și imunologie. Colaborarea strânsă cu medicii de familie este esențială: aceștia reprezintă primul punct de contact în identificarea pacientului alergic și joacă un rol central în continuitatea îngrijirii, urmând ca managementul integrat să revină în comunitate, sub supravegherea lor.

Anul acesta am sărbătorit 35 de ani de existență neîntreruptă a Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, sub sloganul „Privind spre viitor”, ceea ce înseamnă mai mult decât anticiparea schimbării. Înseamnă asumarea rolului de lider al acesteia, continuarea investiției în cercetare, educație, diagnostic precoce și terapii inovatoare. Înseamnă integrarea tehnologiei și a datelor, fără a uita însă că, în centrul a tot ceea ce facem, se află pacientul – fiecare persoană, fiecare poveste, fiecare speranță.