Există în medicină momente în care o clădire nu mai este doar o clădire. Devine promisiunea că, atunci când un om ajunge la spital cu o hemoragie cerebrală, cu un anevrism rupt, cu o tumoră dificilă sau cu o altă afecțiune care pune viața în pericol, va exista un loc în care tehnologia, experiența și mâna chirurgului să poată lucra împreună. 

La Cluj s-a inaugurat sâmbătă, 29 august a.c., un asemenea loc – Centrul de Neurochirurgie și Patologie Cerebro-Vasculară, un proiect construit cu perseverență de prof. dr. Ioan-Ștefan Florian –, o investiție de 230,7 milioane de lei, 105 paturi, șapte săli de operație, dintre care una hibridă, și o echipă de peste 500 de oameni. Dar adevărata miză a investiției nu poate fi cuprinsă într-un bilanț contabil. Miza este creierul. Și timpul. Pentru că în neurochirurgie, uneori, câteva minute pot însemna diferența dintre o recuperare bună și o viață schimbată pentru totdeauna.

În spatele noului centru se află un proiect care nu s-a născut peste noapte. Prof. dr. Ioan-Ștefan Florian, vorbește despre ani de muncă și despre obstacolele care au trebuit depășite până când ideea unui centru nou a devenit realitate. 

Nu doar un spital. O școală

Pentru pacient, noua construcție înseamnă tehnologie, spații moderne, capacitate mai mare și posibilitatea ca patologii extrem de complexe să fie tratate la Cluj. Pentru medic, înseamnă condiții de lucru pe care neurochirurgia modernă le cere. Pentru student, poate însemna ceva și mai important: un motiv să rămână.

Neurochirurgia nu este o specialitate pe care o alegi pentru că este ușoară. Este una dintre cele mai lungi și mai dificile călătorii profesionale pe care le poate face un medic. Ai nevoie de ani de pregătire, de mentori, de cazuri, de tehnologie și de acces la intervenții complexe. Ai nevoie să vezi, să înveți, să greșești controlat, să repeți și, în cele din urmă, să poți lua singur decizia atunci când fiecare secundă contează. 

De aceea, noul centru poate deveni unul dintre cele mai importante atuuri ale Clujului în competiția pentru tinerii medici. O infrastructură medicală de acest nivel poate atrage oameni buni. Dar poate, mai ales, să-i convingă pe cei formați aici să rămână aici. Iar pentru o specialitate precum neurochirurgia, aceasta este o investiție în viitor la fel de importantă ca aparatura din sălile de operație.

Prof. dr. Ioan-Ștefan Florian este profesor universitar, conducător de doctorat, formator și o prezență importantă în neurochirurgia românească și internațională. La UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, activitatea sa este legată direct de formarea studenților și a tinerilor medici. Iar aici se află poate cea mai interesantă dimensiune a noului centru.

Clujul are deja tradiție universitară, medici performanți și o comunitate medicală puternică. Noul centru adaugă infrastructura necesară pentru ca această tradiție să poată face un salt înainte. Într-un astfel de loc, studentul care astăzi privește o operație din spatele unei săli poate deveni, peste ani, medicul care intră în sala de operație. Iar medicul care astăzi învață de la profesorul Florian poate ajunge mâine profesorul altui dr Florian. Așa se construiesc școlile medicale. Nu numai prin clădiri. Prin continuitate. 

Un posibil reper pentru o întreagă regiune

Un centru specializat în neurochirurgie și patologie cerebro-vasculară nu este destinat doar pacienților din Cluj. El poate deveni un reper pentru întreaga Transilvanie, mai ales pentru cazurile în care complexitatea bolii cere echipe și tehnologii care nu există în orice spital. Iar aici, din nou, contează timpul. În patologia cerebro-vasculară, timpul nu este un detaliu administrativ. Este parte din tratament. Cu cât pacientul ajunge mai repede într-un centru capabil să diagnosticheze și să intervină, cu atât cresc șansele ca rezultatul să fie unul favorabil. 

De aceea, cei 230 de milioane de lei trebuie priviți nu doar ca o investiție în beton, aparatură și mobilier medical. Sunt bani investiți în capacitatea Clujului de a răspunde unor urgențe și cazuri medicale dintre cele mai dificile. Șapte săli de operație, dintre care una hibridă, înseamnă mai mult decât o dotare spectaculoasă. Înseamnă că neurochirurgia se schimbă. Intervențiile devin tot mai precise, medicina vasculară cerebrală devine tot mai sofisticată, iar granițele dintre specialități sunt din ce în ce mai puțin rigide.

Neurochirurgul de astăzi lucrează cu imagistul, neurologul, medicul ATI, radiologul intervenționist, anestezistul și cu tehnologii care, în urmă cu câteva decenii, ar fi părut desprinse din science-fiction. De aceea, un centru modern nu înseamnă doar să ai aparatură modernă. Înseamnă să ai o echipă capabilă să o folosească. Iar Clujul are acum șansa de a construi această echipă în jurul unei infrastructuri gândite special pentru neurochirurgie.

„Nu vă așteptăm aici!”

Poate că cea mai frumoasă replică a zilei de inaugurare a venit chiar de la profesorul dr Florian. La final, adresându-se celor prezenți, a glumit: Nu vă așteptăm aici! Este, paradoxal, mesajul perfect pentru un centru de neurochirurgie: acel că succesul lui nu va fi măsurat prin câți clujeni îi vor trece pragul ca pacienți, ci prin câți oameni vor ieși de aici vindecați, salvați sau cu o șansă în plus la o viață normală. Și, peste ani, prin câți medici vor spune că aici au învățat meserie. 

„Inaugurăm un templu dedicat școlii medicale clujene, ce păstrează esența iubirii pentru oameni. Dar pentru ca această clădire să funcționeze, avem nevoie de oameni. Vă cerem sprijinul ca ceea ce am visat să devină realitate. Boala atinge bogați și săraci, nu ține cont de statut social, de ranguri, nu ține cont nici de religie, nici de culoare. Avem datoria de a oferi speranțe. Centrul este dedicate celor care ca și mine, au ales să facă bine, oameni pentru oameni. Adevărata performanță este să faci bine. Și vă promit că o să facem bine!”, a punctat prof. dr. Ioan-Ștefan Florian.

Centrul ar urma să își înceapă activitatea la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie, iar dacă proiectul acesta va reuși, peste ani nu vom mai vorbi despre cei 230 de milioane de lei. Vom vorbi despre miile de oameni pentru care acești bani au însemnat o șansă. Vor mai fi și alte șanse. Dar cu o singură mare condiție, cea de a elimina barierele birocrației, procedurile de achiziții sunt deja un exemplu elocvent.