Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România reia programul dedicat grupurilor de suport pentru pacienții cronici cu depresie.
Un studiu recent a scos la iveală că există un risc crescut de a dezvolta demență la doi ani după infecția cu SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19.
Când am învăţat despre distimie, exemplul tipic de caz din cartea de psihiatrie era omul care dă totul pentru munca lui, până la a nu avea altceva în viaţă.
Cristina Ionașcu ne-a trimis spre publicare, pentru rubrica Doza de ficțiune, o proză intitulată „Introspecţie într-o lume superficială”.
O analiză nouă a arătat că este posibil ca depresia să nu fie asociată cu un nivel redus al serotoninei.
Din cele mai vechi timpuri, arta a fost folosită și ca modalitate de vindecare. Art terapia este folosită de numeroși terapeuţi ca metodă de sine stătătoare sau complementară altor terapii.
Alături de APAN, Cristina Popp vrea să-i ajute și pe alţii să-și accepte diagnosticul de scleroză multiplă – boala care le fură speranţele la început de drum.
Specialiștii avertizează că pandemia de COVID-19 a acutizat sau a declanșat probleme de sănătate mintală în rândul copiilor.
Studiile anterioare au arătat că injecțiile cu toxină botulinică (botox) ajută la scăderea incidenței depresiei. Un studiu publicat în Nature a arătat beneficii similare pentru anxietate.
O cercetare nouă sugerează că anii dedicați îngrijirii unui câine sau unei pisici ar putea ajuta la diminuarea declinului cognitiv în rândul adulților vârstnici.
Există o corelație între starea de sănătate psihică și vulnerabilitatea la știrile false. În depresie, percepţia asupra realităţii e deformată nu doar profund, ci și într-un mod perfid, pentru că deformarea e plauzibilă.
Un somn mai scurt de șase ore pe noapte determină tulburări ale metabolismului glucidic, crescând riscul instalării în timp a obezităţii și a diabetului zaharat.
De la fluctuații în greutate, tulburări de somn, până la depresie și anxietate. Acestea sunt doar câteva dintre problemele pe care le-a adus pandemia. Totuși, românii au devenit tot mai interesați de asigurările de sănătate.
Simptomele SAD și cele ale depresiei sunt similare până la un moment dat, iar diferenţa esenţială între cele două o fac durata/persistenţa acestora și gradul de intensitate.
Pe fondul pandemiei de COVID-19, și asistentele medicale se confruntă cu tulburări de somn.
Pandemia de COVID-19 a influenţat puternic starea psihică a pacienţilor psihiatrici, dar și a persoanelor fără probleme mintale, ne spune prof. dr. Ioana Micluţia.
Un studiu recent a scos la iveală că stresul este asociat cu un risc crescut de a lua infecția cu SARS-CoV-2.
Aproximativ 70% dintre persoane se simt triste sau singure în preajma sărbătorilor de iarnă, potrivit unui studiu realizat de Alianța Națională pentru Boli Mintale din SUA.
O cercetare publicată de American Psychological Association arată că tratamentele bazate pe folosirea computerului și a smartphonului ssunt eficiente în privința reducerii simptomelor depresive.
Studiile din 38 de țări arată că 15% dintre adulți și 25% din adolescenții care trăiesc cu HIV au stări depresive care pot deveni o barieră pentru aderența la tratament, a precizat Florina Alina Rad.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
