Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sănătății mintale a persoanelor vârstnice care trăiesc în comunitate, scrie medicalxpress.com, iar cei care sunt singuratici au un prognostic mult mai grav, potrivit unei cercetări noi de la Universitatea McMaster. 

Folosind datele obținute dint-un studiu canadian longitudinal (CLSA - Canadian Longitudinal Study on Aging), o echipă de cercetători a descoperit că 43% dintre adulții cu vârsta de 50 de ani sau peste au înregistrat niveluri moderate sau mari de simptome depresive la începutul pandemiei de COVID-19, iar aceste simptome s-au agravat de-a lungul timpului.

Singurătatea a fost cel mai semnificativ factor predictiv al agravării simptomelor depresive, iar alți factori de stres asociați pandemiei, cum ar fi conflictele din familie, au crescut de asemenea acest risc de simptome depresive, arată sursa citată, care amintește că studiul a fost publicat în „Nature Aging”.

„Pandemia de COVID-19 a avut un impact disproporționat asupra adulților vârstnici, cu grupuri de persoane care erau deja marginalizate și care au simțit un impact negativ și mai mare. Aceia care erau izolați social, având o sănătate mai precară și un status socioeconomic mai scăzut au avut o predispoziție mai mare spre o agravare a depresiei, în comparație cu statusul depresiei lor de dinainte de pandemie”, a declarat profesorul Parminder Raina, principalul investigator din CLSA.

Studiul a mai scos la iveală că femeile au un risc mai mare de a dezvolta simptome depresive în timpul pandemiei, în comparație cu bărbații, iar un număr mai mare de femei a raportat separarea de familie și alți factori care au contribuit la depresie.

În general, adulții vârstnici au avut un risc de două ori mai mare de simptome depresive în timpul pandemiei, comparativ cu perioada pre-pandemică. Dar aceia cu venituri mai scăzute și cu o stare de sănătate mai precară s-au confruntat cu un impact mai mare al depresiei.