Un studiu nou a scos la iveală că adulții vârstnici, recent diagnosticați cu migrenă, au o probabilitate de trei ori mai mare de a-și lovi mașina în primul an după diagnostic, în comparație cu cei care nu au avut niciodată o migrenă. Rezultatele acestea au potențiale implicații pentru siguranța pacienților vârstnici, scrie New Atlas, iar aceștia ar putea să beneficieze de ore de consiliere în care să le fie predate noțiuni despre șofatul în siguranță. 

Migrena poate cauza simptome de oboseală, somnolență, încetineală în mișcări, poate determina afectarea concentrării, sensibilitate la lumină (fotofobie), durere de cap și în zona gâtului, amețeală și vertij. Aceste simptome pot fi debilitante, iar la adulții vârstnici în special pot afecta siguranța în timpul șofatului, arată sursa citată. 

Un studiu nou, condus de cercetătorii de la Universitatea din Colorado (Anschutz Medical Campus), a examinat asocierea dintre migrene și accidentele rutiere (ciocnirile autovehiculelor cu motor) și obiceiurile legate de șofat ale adulților vârstnici. Cercetătorii au vrut să afle inclusiv dacă medicamentele prescrise pentru migrenă au îndeplinit vreun rol în viața șoferilor vârstnici. 

Durerile de cap de tip migrenă afectează peste 7% dintre adulții din Statele Unite ale Americii cu vârsta de peste 60 de ani, a explicat autorul corespondent al studiului, Carolyn DiGuiseppi. Și pentru că populația SUA îmbătrânește, acest lucru înseamnă că va crește numărul de adulți vârstnici care șofează, iar capacitatea lor de a conduce autovehicule ar putea fi afectată de simptomele migrenei. 

Cercetătorii au condus un studiu longitudinal, incluzând 2.589 de șoferi cu vârsta cuprinsă între 65 și 79 de ani. Dintre aceștia, 12,5% au raportat că au suferit anterior o migrenă („migrene prevalente”), iar 1,3% au raportat că au suferit simptome de migrenă pentru prima dată în timpul perioadei în care s-a desfășurat studiul („migrenă incidentală”). 

În perioada de doi ani de follow-up, cercetătorii au înregistrat în baza lor de date accidentele rutiere autoraportate de participanți (motor vehicle crashes) și au măsurat obiceiurile asociate șofatului, folosind un dispozitiv special de înregistrare a datelor, cu care au fost echipate mașinile participanților. Frânarea bruscă și viteza au fost considerate de cercetători caracteristici nesigure ale șofatului. 

După ce s-a ținut cont de utilizarea medicației pentru migrenă, șoferii cu vârste înaintate care aveau migrene prevalente au condus autovehiculul la viteze ceva mai mici, în medie, și au avut ceva mai multe evenimente cu frânare bruscă decât acei participanți care nu au avut niciodată migrenă. Totuși, migrenele prevalente nu au crescut riscul de a avea un accident rutier (o ciocnire). 

În contrast, migrenele incidentale au fost asociate cu riscuri substanțial mai mari de a avea cel puțin o ciocnire a mașinii. Acei participanți cu migrene recent debutate au avut o probabilitate de trei ori mai mare de a suferi un accident rutier / o ciocnire a mașinii în anul care a urmat diagnosticului, în comparație cu șoferii vârstnici care nu avuseseră niciodată o migrenă. 

Cercetătorii nu au descoperit nicio dovadă că medicamentele prescrise în mod obișnuit pentru tratamentul migrenei acute sau pentru profilația migrenei cronice au interacționat sau au influențat substanțial aceste corelații.