Newsflash
ACTUALITATE CAMPANII

România are cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea împotriva HPV din UE

de Dr. Mariana MINEA - mai 31 2024
România are cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea împotriva HPV din UE

Din septembrie 2023, România a extins accesul la vaccinarea împotriva HPV și a cancerelor produse de acest virus. Iar rezultatele încep să se vadă, chiar dacă ritmul de vaccinare este încă timid. Ce putem face pentru a-l accelera?

Autorităţile oferă vaccinul nonavalent prin 100% compensare fetelor și băieţilor cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani (19 ani neîmpliniţi) și prin compensare de 50% femeilor cu vârsta între 19 și 45 de ani. Acest lucru face ca România să aibă cel mai larg cadru de accesibilitate pentru vaccinarea împotriva HPV din Uniunea Europeană. Iar rezultatele încep să se vadă, chiar dacă ritmul de vaccinare este încă timid. Pentru că disponibilitatea vaccinului este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru vaccinare, proces care poate fi pus în practică doar în urma deciziei adulţilor. 

Datele la zi arată că avem o rată de vaccinare împotriva HPV de 7,5%. Pe acest subiect, Acţiunea HPV România a organizat o întâlnire la București, la finalul lunii aprilie, în cadrul Săptămânii Europene a Imunizării: ce putem face, ca profesioniști în sănătate, reprezentanţi ai autorităţilor, membri ai societăţii civile, pentru a crește ritmul vaccinării antiHPV. În continuare, prezentăm o parte dintre mesajele transmise cu această ocazie.

Statistic, România înregistrează cele mai mari rate de incidenţă și mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, de 2,7 și, respectiv, 3,2 ori mai mari decât media europeană. În 2022, ţara noastră a înregistrat 3.368 de cazuri noi și 1.793 de decese prin acest tip de cancer. 

Aproximativ 20% dintre toate cancerele sunt provocate de infecţii. Iar în această categorie, proporţia cea mai mare de neoplazii este urmarea infecţiei cu tulpini oncogene de HPV. Virusul Papiloma uman provoacă nu doar cancer de col uterin, ci și majoritatea cancerelor din sfera anogenitală și ORL (70% dintre cancerele la nivelul gâtului și gurii). Virusul afectează ambele sexe.

 „În toate aceste tipuri de neoplazii, dincolo de mortalitate, pentru că se pare că numerele astea nu impresionează pe nimeni, există și foarte multă suferinţă. În afară de paciente și de familiile lor, probabil că prea puţini știu cum evoluează un cancer de col uterin, ce înseamnă să ai o fistulă recto-vezico-vaginală și alte complicaţii absolut sinistre”, a transmis în cadrul întâlnirii prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, chirurg cu supraspecializare în Ginecologie oncologică şi Chirurgie oncologică și preşedintele Grupului pentru combaterea cancerului din Parlamentul României. 

„Suntem noi pregătiţi să preluăm în sistem de hospice aceste cazuri? Mă îndoiesc. Avem terapii sistemice foarte bune? Avem câteva, în ultimii ani au intrat și câteva molecule noi, cred că mai e foarte mult de lucru aici. Avem suficienţi chirurgi specializaţi? Nu. Avem suficienţi ginecologi pregătiţi să stratifice cazurile ce rezultă din acest screen­ing oportunist (screening neorganizat - n.red.)? Nu avem nici asta. Putem organiza un screening populaţional? Ne străduim și se pare că eforturile nu dau întotdeauna roade. Și ce soluţie avem atunci? Avem soluţia vaccinării, soluţie care e pe cale să eradicheze aceste cancere în Canada și Australia”, a conchis profesorul Achimaș-Cadariu. 

Povestea Alinei* (numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea), acum în vârstă de 36 de ani: 

„Am aflat, în urma unei testări recomandate de medicul meu ginecolog de la acea vreme, că am tulpina HPV 58, o tulpină cu risc oncogen înalt. Problema fusese faptul că rezultatul unui test Babeș Papanicolau îmi ieșise anormal, iar asta a pus-o în gardă pe doctoriță.

Am mers la un alt medic ginecolog. Au urmat o serie de teste Babeș-Papanicolau, la interval de 6 luni unul de altul. Rezultatele erau ASCUS – mă săturasem să văd acest termen negru pe alb și să nu știu ce e în neregulă cu mine – nu aveam niciun simptom.

A urmat o perioadă în care medicul ginecolog, o doamnă doctor foarte tânără, blândă, care știe să explice foarte bine anumite noțiuni, mi-a prescris anumite ovule și suplimente pentru imunitate (unele extrem de scumpe), în speranța că acestea mă vor ajuta să înving virusul și să elimin, astfel, HPV din organism. Nu a fost așa. Într-o zi, noua doctoriță mi-a spus că ar fi indicat să fac o colposcopie. În urma acestei investigații, medicul ginecolog a văzut clar că pe colul meu exista o rană, o leziune – de aici și rezultatele ASCUS la testele Babeș-Papanicolau.

Având această informație, doctorița mi-a spus că îmi poate efectua o intervenție numită ERAD, nu știam nici eu prea bine ce înseamnă, însă a fost vorba de o procedură efectuată rapid, fără să fiu internată. Iar după intervenție am putut pleca imediat acasă. Rana a fost scoasă, mi s-a efectuat și o biopsie, iar rezultatele au fost liniștitoare. Cele mai multe griji mi le-am făcut, însă, până să primesc rezultatele biopsiei, pentru că nu știam exact dacă este vorba de o leziune canceroasă sau nu.

Această tulpină HPV 58 mi-a dat mulți ani de furcă, ce am scris eu mai sus este un rezumat. Lucrurile s-au întins pe o perioadă mai lungă de timp, începând din 2014 până prin 2017 (prima intervenție pe col pentru a fi scoasă rana/leziunea), apoi până prin 2018, dacă nu mă înșel, când mi s-a îndepărtat o leziune mai mică. Din nou, urmată de o biopsie, cu rezultate îmbucurătoare. Totuși, asta nu înseamnă că trebuie să mă culc pe o ureche. Cu HPV este vorba de un fel de sabie cu care voi rămâne tot timpul deasupra capului, chiar dacă la ultimul test Babeș Papanicolau rezultatele au fost clare și nu aveam modificări la nivel celular.

Ceea ce am conștientizat (în urma acestor ani de luptă cu un virus despre care nu știam la acel moment prea multe) a fost faptul că nu îmi dăduse niciun fel de simptome. Mă simțeam bine, doar că rezultatele testelor Babeș Papanicolau ieșeau mereu anormale.

Au fost eforturi mari, și financiare, pentru că toate procedurile și toate controalele le-am făcut la o clinică privată și la un spital privat din Capitală. Nu am făcut nimic în baza vreunui bilet de trimitere de la medicul de familie. Efort financiar a fost și faptul că toate cremele, ovulele intravaginale, toate suplimentele alimentare prescrise le-am cumpărat din banii mei și pe o perioadă mai lungă de timp. Din păcate, organismul meu nu a reușit la acel moment să elimine virusul, decât într-un târziu, când rezultatul unei testări HPV a fost negativ.

Am învățat că este important să îmi fac testul Babeș Papanicolau măcar o dată pe an (la început, când luptam activ cu infecția, îl repetam la fiecare 6 luni).

Am învățat o lecție prețioasă din această luptă, adică să am mai multă grijă de mine, să merg la medicul ginecolog fără rușine. Am avut încredere în cel de-al doilea medic ginecolog, doctorița care lucra în privat, în București, așa că nu am considerat că ar fi fost nevoie să cer o a doua opinie. Tot ce știam era că nu vreau să mai stau o secundă în plus cu leziunea aceea pe col. O voiam scoasă, voiam să aflu rezultatul biopsiei. Voiam să fiu bine. Și așa am fost. Și sunt și astăzi.”

Restabilirea parteneriatului cu populaţia

     Experienţa medicilor de familie, implicaţi de la început, din 2008, în campania de vaccinare împotriva HPV, arată că în acest moment nu mai există în rândul părinţilor mare parte dintre temerile observate atunci – mai ales cele privind riscul de sterilitate sau de apariţie a bolii la persoanele vaccinate. „Pentru că între timp părinţii au auzit de cineva care a făcut vaccinul și de altcineva care l-a făcut și [cărora] nu li s-a întâmplat nimic”, a explicat dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Acolo unde temerile persistă, acestea sunt legate de siguranţa vaccinului. 

Tocmai de aceea, „avem nevoie de încredere, iar încrederea se poate obţine doar prin transmiterea mesajelor corecte, astfel încât părinţii să ia o decizie”, a completat dr. Gindrovel Dumitra. 

„Unul dintre primele lucruri pe care ar trebui să le facem ar fi să restabilim cumva parteneriatul cu populaţia și să renunţăm la atitudinea ușor superioară și incriminatorie la adresa persoanelor care refuză vaccinarea”, a transmis dr. Carmen Ungurean, coordonatoarea Programului Naţional de Screening pentru Cancerul de col uterin în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). 

„Pentru că premisa de la care pornim este aceea că oamenii nu vor să fie bolnavi și nu au comportamente îndreptate către îmbolnăvire cu orice preţ, ci, pur și simplu, nu știu cum să facă lucrul ăsta. Dezinformarea și zgomotul făcute de grupurile antivacciniste – pentru că tind să cred că de fapt curentul antivaccinist e mai mult vocal decât numeros – au stârnit neîncredere în rândul oamenilor.”

Comunicarea trebuie adaptată

     Dr. Carmen Ungurean a pledat pentru transmiterea de mesaje care să răspundă nevoii de informare a populaţiei și gradului ei de înţelegere: 

„Există informare individuală, pe care o fac medicii om cu om sau în diverse circumstanţe. Există și informarea populaţională, în masă, dar care nu poate fi exclusiv generală, ea trebuie să targeteze subgrupuri populaţionale, în funcţie de gradul lor de informare și de temerile lor”, a completat dr. Carmen Ungurean.

„Nu putem să rupem educaţia pentru sănătate de contextul general al educaţiei. Nu putem să emitem pretenţia să avem o popu­laţie informată, conștientizată și cu un grad înalt de cunoștinţe privind prevenţia bolilor și sănătatea în afara unui context educaţional general de nivel mai ridicat. Am făcut informări și sesiuni de comunicare, în special în licee, și am întâlnit un foarte mare grad de reticenţă a profesorilor în a accepta astfel de sesiuni. Chiar din zonele urbane mari și în licee cu reputaţie. Există profesori care sunt perfect informaţi și cu un grad ridicat de înţelegere a problematicii prevenirii cancerului de col uterin și a altor cancere asociate infecţiei cu HPV, dar există și un număr important de profesori care nu doresc, din varii motive, ca acest subiect să fie abordat la nivelul liceenilor.”

     La rândul său, senatoarea Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, a punctat nevoia de a acţiona pe mai multe paliere simultan: 

„Trebuie să facem eforturi instituţionale pentru educaţie. Iar asta trebuie început din școală cât mai devreme. Eu cred că trebuie conjugate eforturile pe care le facem cu toţii pentru a comunica un singur concept, într-un mod mai credibil. Toate acestea necesită și disponibilitate pentru schimbare, pentru o abordare mult mai adaptată a unor realităţi sociale, culturale și economice. În această chestiune a vaccinării operăm cu un soft 1.0, iar copiii noștri și tinerii sunt la un cu totul alt nivel. (...) Și vă spun asta și din experienţa cu legea privind protejarea copiilor în mediul online”.

Factori ce ar putea contribui la accelerarea vaccinării

     Recomandarea medicului este definitorie pentru luarea deciziei de vaccinare. Acest lucru a fost subliniat în cadrul întâlnirii și de Raluca Sîmbotin, director Politici și Relaţii Guvernamentale al Merck Sharp & Dohme (MSD) România, care a prezentat trei măsuri concrete, din experienţa internaţională, care au avut impact pozitiv asupra ratelor de vaccinare: 

1. Derularea vaccinării în anumite spaţii și intervale de timp: unele ţări, precum Portugalia, au organizat centre de vaccinare, iar alte ţări, precum Australia, au efectuat vaccinarea în școli. O sugestie similară a avut și profesorul Achimaș-Cadariu în intervenţia sa: 

„Cred că puteam conserva reţeaua de vaccinare anti-COVID. Cred că puteam face multe alte lucruri. Dar, nu-i așa?, meșterul Manole trebuie să dăinuie. O să mă străduiesc să nu afle fiica mea de legenda asta blestemată”.

2. Transmiterea de mesaje de invitaţie la vaccinare pentru fiecare părinte.

„Avem un RENV (n.r.: Registru Electronic Naţional de Vaccinare) care e un exemplu de bune practici la nivel european, dar cred că putem face mai mult. Anumite facilităţi din RENV pot fi activate inclusiv pentru vaccinarea antiHPV, mă refer la acele alerte care pot fi transmise prin el către grupele eligibile”, a spus Raluca Sîmbotin.

     3. Vaccinul este administrat în același loc în care este cumpărat.

     Referindu-se la Portugalia, aceasta a subliniat că un factor important care a contribuit la creșterea ratelor de vaccinare în această ţară a fost baza solidă de încredere a populaţiei în sistemul de sănătate. Un alt exemplu este cel al Suediei, care a corelat intervenţiile și investiţiile privind sănătatea publică cu prevenţia prin vaccinare și cu screeningul împotriva cancerului de col uterin. 

     Referindu-se strict la screen­ing, dr. Carmen Ungurean a subliniat un aspect important: „Testul de screening în sine nu previne nimic. El trebuie să fie urmat de un diagnostic și de preluare în tratament a leziunilor precanceroase și canceroase. De aceea trebuie să fim pregătiţi și cu resursele de infrastructură, dar mai ales cu resurse de personal calificat care să facă acest lucru, pentru că personalul e același – cel care face screen­ing, care diagnostichează și care tratează leziunile precanceroase și canceroase”.

     Un alt mesaj i-a vizat direct pe medicii vaccinatori. După cum a transmis dr. Carmen Ungurean, „avem nevoie de o bună monitorizare a vaccinării. Colegii din Medicina de familie raportează în RENV în virtutea bunelor reflexe pe care le au dintotdeauna. Dar diversificarea specialităţilor care pot vaccina face ca medicii de alte specializări să fie mai puţin informaţi și mai puţin interesaţi să raporteze vaccinările pe care le efectuează. Or, fără o monitorizare cât mai aproape de realitate nu putem aprecia efectele vaccinării și ale noii politici”. 

Campanie în lucru

     Specialista a transmis că INSP participă la acţiunea comună europeană privind creșterea vaccinării, coordonată de Institutul Superior de Sănătate din Italia, alături de reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Unul dintre obiectivele acţiunii este dezvoltarea unei strategii de comunicare la nivelul acestor state. Este vorba de strategii naţionale, adaptate circumstanţelor naţionale. 

„Aici avem beneficiul colaborării cu foarte buni comunicatori și experţi în comunicare pentru sănătate de la nivel european. Sperăm să avem gata strategia naţională de comunicare până la jumătatea acestui an. (...) Și am dezvoltat parteneriatele cu societatea civilă, care ne oferă și informaţii extrem de relevante și care ne sprijină în intervenţiile de educare și comunicare.”

Scurt istoric

  • 2006: este aprobat primul vaccin HPV, caree oferă protecție împotriva a două tulpini oncogene, cel mai frecvent implicate în apariția cancerelor: 16 și 18. 
  • 2008: dr. Harald zur Hausen primește premiul Nobel pentru descoperirea sa privind implicarea virusului HPV în apariția cancerului de col uterin. 
  • 2014: aceeași companie farmaceutică primește aprobare pentru vaccinul nonavalent, care protejează de nouă tulpini virale, dintre care șapte oncogene (16, 18, 31, 33, 45, 52 şi 58). 
  • 2017: peste 270 de milioane de persoane primiseră vaccinul împotriva HPV. 
  • 2022: 125 de țări ofereau vaccinarea împotriva HPV pentru fete, iar dintre acestea, 47 și pentru băieți. 
  • 2023: Australia are o rată de vaccinare de 85,9% pentru fete și de 83,4% pentru băieți. Începând cu anul 2009, Australia oferă vaccinare adolescenților în primul an de liceu (la vârsta de 12-13 ani; primul an de liceu echivalează la ei cu anul 7 de școală). Schema de vaccinare include trei doze, însă studiile arată că și o singură doză oferă protecție, această strategie, a dozei unice, fiind luată în calcul pentru țările sărace. 

Eficacitate și siguranță

Incidența cancerului de col uterin (și, mai nou, și a cancerelor din sfera ORL) a scăzut spectaculos în urma introducerii vaccinării, ceea ce demonstrează eficacitatea vaccinului. Iar rapoartele ce înregistrează reacțiile adverse postvaccinare confirmă siguranța acestuia.         

Referitor la temerile legate de siguranță, prof. dr. Xavier Bosch, unul dintre iniţiatorii programului de studii epidemiologice din cadrul Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului, a explicat fenomenul coincidenței temporale: după vaccinare nu se întâmplă nimic vs după vaccinare apare o problemă de sănătate coincidentală, dar pe care persoanele afectate o vor asocia cu vaccinul din cauza legăturii temporale dintre cele două. Specialistul a prezentat la o ediție anterioară a Conferinței RoVaccin un studiu care a analizat incidența unor patologii precum bolile autoimune sau astmul, precum și numărul de prezentări la camera de gardă la două grupuri similare de fete: un grup care nu fusese vaccinat anti-HPV, iar celălalt primise vaccinul. Incidențele au fost similare. 

România are potențialul de a-și atinge țintele de vaccinare anti-HPV din Planul Național de Combatere a Cancerului – 30% în 2025 și 40% în 2030.

Organizația Mondială a Sănătății are ca obiectiv la nivel global ca până în anul 2030 incidența cancerului de col uterin să scadă și să se mențină sub 4 cazuri noi la 100.000 de femei (pentru populația României, acest lucru ar însemna aproximativ 450 de cazuri noi). Atingerea acestui obiectiv este posibilă dacă sunt îndeplinite trei ținte: 90% dintre fete să fie vaccinate împotriva HPV până la împlinirea vârstei de 15 ani, 70% dintre femeile adulte să beneficieze de servicii de screening cu un test performant de două ori în intervalul de vârstă 35-45 ani și 90% dintre femeile depistate pozitive la acest test să primească tratamentul eficace al leziunilor precanceroase și al celor maligne.

În plus, în februarie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul European de Combatere a Cancerului. Acesta prevede eliminarea cancerului de col uterin, dar și a altor cancere cauzate de infecția cu HPV, prin vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90% din populația țintă de fete din Uniunea Europeană și prin creșterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieților până în 2030.

„Vaccinarea împotriva HPV este metoda de prevenţie cu eficacitate maximă asupra indicatorilor de incidenţă a cancerului de col uterin, mai ales în ţările cu valori mari ale acestor indicatori, așa cum este cazul României.” (Dr. Carmen Ungurean, INSP)

            Acțiunea HPV România este un proiect pilot al European Cancer Organization, demarat în 2022, ce formează o rețea multidisciplinară de societăți medicale și asociații relevante în domeniul HPV. Din 2023 este coordonat de Alina Comănescu.

„România este în situația în care are un număr nepermis de mare de paciente care au nevoie de preluare în tratament acum, dacă se poate de mâine, dar în același timp nu își mai poate permite să nu investească în prevenție. Prevenția în sine nu e un demers ieftin. Este infinit mai ieftin prin comparație cu costurile de îngrijire a bolii, doar că investiția inițială, constantă în prevenție trebuie menținută. Iar domeniul prevenției primare și secundare nu trebuie să intre în competiție cu domeniul curativ. Trebuie să găsim un echilibru între aceste două mari brațe ale sistemului de sănătate.” (Dr. Carmen Ungurean, INSP)

„Dacă ne vom purta cu mănuși pe acest subiect [al curentului antivaccinist] și dacă rămânem exclusiv în zona principială vom rata faptul că adversarii noștri sunt adesea politici și nu respectă regulile.” (senator Nicoleta Pauliuc)


Notă autor:

Bibliografie
EUROSTAT. Breast cancer and cervical cancer screenings online data code: HLTH_PS_SCRE last update: 02/07/2021 12:00
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/promoting-our-european-way-life/european-health-union/cancer-plan-europe_en
https://old.ms.ro/index.php?pag=62&id=6683&pg=1
https://lege5.ro/Gratuit/ge2dknjzgizte/protocol-terapeutic-corespunzator-pozitiei-nr-355-cod-j07bm03-dci-vaccin-papilomavirus-ordin-3987-2023?dp=gu2tcmjwgm3doma#google_vignette
https://report.cervicalcancercontrol.org.au/vaccine-coverage-indicators/
https://www.infohpv.ro/
https://www.gavi.org/vaccineswork/five-charts-15-years-hpv-vaccine
https://www.health.gov.au/topics/immunisation/immunisation-data/human-papillomavirus-hpv-immunisation-data
https://www.viata-medicala.ro/vaccinarea-in-romania-intre-legislatie-si-dovezi-stiintifice-14491
https://fundatiarenasterea.ro/wp-content/uploads/2020/09/Raport-cercetare_final.pdf
https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/ascus

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe