Electroencefalograma (EEG) viitorului ar putea fi utilă în stabilirea în timp real a unui diagnostic sau chiar în detectarea minciunilor, cred experţi în domeniu. Aceste predicţii au fost formulate în cadrul unui sondaj privind rolul EEG în viitor, realizat în contextul aniversării a 100 de ani de la prima electroencefalogramă.  Prima înregistrare a activităţii electrice a unui creier uman a avut loc în iulie 1924.

 De la acel moment extrem de important, EEG a devenit parte integrantă a modului în care medicii înţeleg funcţiile și disfuncţiile creierului, metoda fiind folosită cu precădere în diagnosticul clinic al epilepsiei. La un secol distanţă de la prima EEG, peste 500 de experţi din întreaga lume au fost rugaţi să răspundă la un sondaj organizat de academicienii de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie. 

Însumând 6.685 de ani de experienţă colectivă, respondenţii au fost invitaţi să prezinte posibile direcţii de dezvoltare pentru EEG, dar să se gândească și la 
provocările și priorităţile ce ar veni la pachet cu electroencefalograma viitorului. Totodată, au fost rugaţi să estimeze cât timp va dura până când vor fi obţinute anumite progrese în domeniul electroencefalogramei. Rezultatele sondajului au fost publicate în jurnalul Nature Human Behaviour*.  

Predicţii pe termen scurt și lung

Lista de răspunsuri include o paletă largă de inovaţii fascinante și futuriste, despre care experţii cred că vor putea fi atinse în de­cursul unei generaţii. Printre părerile experţilor se numără și faptul că EEG ar putea fi folosită pentru a spori performanţa cognitivă; că ar putea duce la detectarea precoce a dizabilităţilor de învăţare; că ar putea fi folosită la scară largă ca „detector de minciuni” și faptul că ar putea fi folosită că instrument primar de comunicare în cazul persoanelor cu dizabilităţi motorii severe. 

Pe de altă parte, unii experţi cred că în doar 10 până la 14 ani, cu ajutorul  electroencefalogramei va putea fi stabilit diagnosticul în timp real, cu precizie, al anomaliilor cerebrale cum sunt tumorile ori episoadele de convulsii. Alţii cred că va fi nevoie de peste 50 de ani pentru ca „citirea” conţinutului viselor și a amintirilor de lungă durată să poată fi obţinută prin intermediul unei EEG. Totuși, unii dintre respondenţi sunt de părere că citirea viselor prin măsurarea activităţii electrice a creierului este mai aproape de domeniul știinţifico-fantastic decât de realitate. 

O idee surprinzătoare este cea potrivit  căreia, în decurs de o generaţie, aproape toţi oamenii ar putea să aibă asupra lor propriul aparat EEG portabil, pe care ar urma să-l folosească precum un smartphone. Unul dintre coautorii lucrării, Dominik Welke, de la Universitatea din Leeds, a declarat că o posibilă utilizare în viitor ar putea fi în controlul vigilenţei la șoferi sau piloţi: „Aceste sisteme de siguranţă ar putea identifica situaţiile în care aceștia ar adormi, apoi ar putea să îi trezească sau ar putea să îi transmită copilotului că trebuie să preia controlul”. 

*https://www.nature.com/articles/s41562-024-01941-5
https://medicalxpress.com/news/2024-08-eeg-future-brain-years.html