Carte de vizită

Conf. dr. Florian Berghea are, ca arii de competență: Inteligenta Artificiala (în medicină și educatie). Este medic reumatolog și conferențiar la Universitatea de Medicină „Carol Davila” din București. 

Activează și în aria managementului și eticii medicale și a cercetării. Este profesor asociat de reumatologie la UMF „Carol Davila” și director al Centrului pentru Studii privind Tehnologiile Medicale. 

Cum este IA percepută de medicii români? O privesc ei ca pe un instrument de sprijin sau, din contră, ca pe un „dușman” care le „fură” joburile?

Conf. dr. Florian Berghea: Există, evident, ambele percepții. Unii medici sunt fascinați de posibilități, alții sunt sceptici, iar o parte sunt chiar îngrijorați. Este o reacție firească. Când vezi un sistem care poate analiza într-un minut informații pentru care tu ai avea nevoie de ore, este normal să te întrebi ce se va întâmpla cu profesia ta.

Eu cred însă că întrebarea este puțin greșită. Nu cred că inteligența artificială va înlocui medicul. Cred că va înlocui anumite activități pe care medicul le face astăzi. Diferența este importantă.

Probabil că, în viitor, medicul care știe să folosească inteligența artificială va avea un avantaj important față de medicul care refuză să o utilizeze. Nu pentru că primul va fi „mai inteligent”, ci pentru că va putea procesa mai multe informații, mai repede, și va avea la dispoziție instrumente suplimentare pentru decizie. 

Cum credeți că vor evolua în viitor integrarea și utilizarea inteligenței artificiale în Reumatologie?

Conf. dr. Florian Berghea: Reumatologia este o specialitate foarte interesantă din acest punct de vedere, pentru că lucrăm cu pacienți pe perioade foarte lungi și avem cantități mari de date: simptome, scoruri de activitate, analize, imagistică, ecografie, tratamente, răspunsuri la tratament și comorbidități.

Cred că vom vedea dezvoltări importante în diagnosticul precoce, în identificarea unor fenotipuri de boală, în predicția răspunsului la tratament și în monitorizarea evoluției. Inteligența artificială va putea integra date pe care medicul le vede astăzi fragmentat.

În ecografia musculoscheletală, de exemplu, există deja interes pentru analiza automată a imaginilor și identificarea modificărilor inflamatorii. EULAR a prezentat în 2025 exemple de utilizare a AI în reumatologie pentru diagnostic, monitorizare, predicția riscului și comunicarea cu pacientul.

Dar nu cred că AI va diminua importanța reumatologului. Din contră. Cu cât vom avea mai multe informații, cu atât va fi mai important să știm să le interpretăm în contextul pacientului.

Cum ar trebui să se schimbe relația medic-pacient, mai ales acum când mulți pacienți ajung la cabinet cu un „diagnostic” pus de ChatGPT?

Conf. dr. Florian Berghea: Cred că trebuie să acceptăm această realitate, nu să încercăm să o combatem. Pacientul va folosi inteligența artificială. Întrebarea este dacă o va folosi singur, fără niciun reper, sau dacă noi, medicii, îl vom ajuta să o folosească mai responsabil.

Dacă un pacient vine și spune „Domnule doctor, cred că am lupus, pentru că așa mi-a spus ChatGPT”, nu cred că răspunsul corect este să îi spunem imediat că ChatGPT nu știe medicină. Mai util este să îl întrebăm ce simptome a avut, ce a citit și de ce a ajuns la această concluzie.

De fapt, uneori acest lucru poate îmbunătăți consultația. Pacientul vine mai informat și formulează întrebări pe care altfel poate nu le-ar fi pus.

Problema apare atunci când informația este confundată cu diagnosticul. ChatGPT poate explica foarte bine ce este lupusul. Nu poate examina pacientul și, mai ales, nu își asumă responsabilitatea pentru decizie.

Cred că rolul medicului se va deplasa progresiv de la simplul furnizor de informații către cel care interpretează informația, o pune în context și ia decizia împreună cu pacientul.

Ce specialități medicale sunt cele mai expuse riscului de a fi „înlocuite” parțial de algoritmi de IA?

Conf. dr. Florian Berghea: Aș fi prudent cu termenul „înlocuite”. Mai corect este să vorbim despre activități medicale care pot fi automatizate parțial.

Specialitățile în care există foarte multă recunoaștere de patternuri și interpretare de imagini sunt probabil cele mai expuse. Radiologia, anatomia patologică, oftalmologia sau dermatologia sunt exemple evidente. Dar asta nu înseamnă că radiologul, anatomopatologul sau dermatologul vor dispărea.

Mai degrabă, se va schimba ceea ce fac. Dacă un algoritm poate identifica foarte bine o leziune pe o imagine, medicul va avea mai mult timp pentru cazurile dificile, pentru integrarea informațiilor și pentru comunicarea cu pacientul.

În schimb, acele componente ale medicinei care presupun relație umană, examen clinic, proceduri, decizie în condiții de incertitudine și asumarea responsabilității sunt mult mai greu de automatizat.

Cu ce concluzii ar trebui să rămânem în ceea ce privește folosirea inteligenței artificiale în medicină?

Conf. dr. Florian Berghea: Cred că trebuie să evităm atât entuziasmul naiv, cât și frica de tehnologie. Inteligența artificială nu este un medic și nici nu cred că ar trebui să încercăm să o transformăm într-unul. Este un instrument extrem de puternic, care poate modifica profund modul în care lucrăm.

Pentru mine, miza nu este dacă vom avea sau nu AI în medicină. Această întrebare este deja depășită. AI va fi în medicină. Întrebarea este cum vom face ca această tehnologie să fie sigură, validată, etică și utilizată în beneficiul pacientului.

Și cred că trebuie să fim foarte atenți la modul în care o introducem. Dacă AI este prezentată medicului ca o tehnologie care trebuie pur și simplu acceptată, este posibil să obținem rezistență. Dacă este introdusă ca un instrument care îl ajută să facă mai bine ceea ce face deja și este validată împreună cu cei care o vor utiliza, șansele de succes sunt cu totul altele.

În fond, nu cred că viitorul este al inteligenței artificiale împotriva medicului. Cred că viitorul este al medicului care știe să lucreze inteligent cu inteligența artificială.

Și există aici un paradox foarte frumos: cu cât inteligența artificială va deveni mai bună în procesarea informației, cu atât vor deveni mai importante acele lucruri care fac medicina umană – judecata clinică, responsabilitatea, empatia, comunicarea și capacitatea de a înțelege pacientul dincolo de datele sale. 

AI poate să ne ajute să devenim medici mai eficienți. Dar nu trebuie să îi permitem să ne facă mai puțin medici. 

Mai multe despre inteligența artificială în medicină și răspunsurile oferite de conf. dr. Florian Berghea puteți citi la rubrica „Medicina altfel” în numărul 4 al revistei „Viața Medicală”, în luna septembrie.