Newsflash
ACTUALITATE Info Pacienți Interviuri Newsflash

Conf. dr. Romina Marina Sima: „Nu orice durere la menstruație se asociază cu endometrioză”

de Florentina Ionescu - apr. 6 2026
Conf. dr. Romina Marina Sima: „Nu orice durere la menstruație se asociază cu endometrioză”

Dr. Romina Marina Sima este conferențiar universitar, medic primar Obstetrică-Ginecologie și Doctor în medicină. Ne-a vorbit recent despre endometrioză și modalitățile de diagnostic.

Martie a fost luna de conștientizare a endometriozei, așa că vă propun să discutăm pe larg despre acest subiect. Ce este endometrioza? 

Endometrioza este o patologie caracterizată de prezenta țesutului endometrial în afara uterului. Practic, acest țesut poate exista la nivel pelvin: ovare, peritoneu parietal, sept rectovaginal, vezical sau intestinal, dar are și localizări la distanță, precum țesut pulmonar sau chiar cerebral în cazuri rare. 

 

Pentru multe femei, durerea menstruală este considerată a fi „normală”. Care sunt semnele, simptomele, semnalele de alarmă care ar trebui să le determine pe femei să meargă la medicul ginecolog? 

Durerea menstruală ca simptom ginecologic se numește dismenoree. Deci, dacă există, se încadrează în patologic. Există mai multe tipuri de dismenoree, referitor la cauza și la momentul apariției pe parcursul vieții femeii. Dacă acest simptom apare de la prima menstruație (menarha) se numește dimenoree primară, dacă debutează ulterior, se numește dismenoree secundară. Nu orice durere la menstruație se asociază cu endometrioză. Cauza dismenoreei se stabilește doar în urma unui consult ginecologic și investigațiilor recomandate de specialist. 

Cum se stabilește diagnosticul de endometrioză? 

Diagnosticul de certitudine în endometrioză este histopatologic, deoarece presupune analiza microscopică a unui țesut. Bineînțeles că în zilele noastre posibilitățile diagnostice și tehnologia au progresat foarte mult, astfel încât diagnosticul histopatologic este doar o confirmare a tututor investigațiilor efectuate preoperator. Aspectele imagistice rezultate prin ultrasonografie sau rezonanță magnetică fac posibil acest diagnostic cu sensibilitate și specificitate crescute, mai ales că nu toate pacientele cu endometrioză necesită intervenție chirurgicală. 

Unii medici minimizează existența endometriozei 

 

De ce durează ani mulți până când pacientele ajung la diagnosticul de endometrioză? 

Endometrioza are simptome foarte variate. Sigur că se asociază frecvent cu dismenoree, dispareunie, dureri pelvine nespecifice, dar nu toate pacientele au același tablou clinic. Sunt paciente cu chisturi endometriozice foarte mari și sunt asimptomatice. Și sunt paciente care au doar leziuni peritoneale și aderențe, iar simptomatologia dureroasă este atroce. Cred că polimorfismul lezional poate fi cauza unui diagnostic tardiv, precum și minimizarea existenței endometriozei de unii medici de diferite specialități.

 

Care a fost cea mai tânără pacientă cu endometrioză pe care ai diagnosticat-o? 

Fiecare ginecolog consultă în mod inevitabil paciente cu endometriză pe parcursul carierei sale. Unele sunt diagnosticate primar, altele vin postoperator precoce sau la distanță de momentul intervenției chirurgicale. Pentru mine, pacienta cu vârsta cea mai precoce la care am diagnosticat endometrioza și pe care mi-o amintesc acum este de 19 ani.

Dar cea mai vârstnică pacientă cu endometrioză? 

La polul opus al vârstelor, tot mai frecvent am întâlnit în ultimii ani paciente cu endometrioză, acestea fiind la menopauză. Nu aș avea o explicație, poate legat de stilul de viață, dar oricum endometrioza este „boala teoriilor”. 

 

Endometrioză infiltrativă pelvină 

 

Care este traseul pacientei cu endometrioză? De la simptome până la diagnostic și tratament corect? 

Traseul corect al pacientei cu endometrioză debutează cu un consult ginecologic atent efectuat. Accentul pus pe anamneză este primordial. Pacienta trebuie să descrie cu acuratețe toate simptomele ginecologice și caracterele durerii. Ulterior, examinarea ginecologică riguroasă este obligatorie. Pot fi decelate la examinarea cu valve chiar leziuni ale mucoasei vaginale care sunt forme de endometrioză infiltrativă pelvină.

Parcursul firesc ulterior este examinarea imagistică inițiată de evaluare prin ecografie transvaginală. Sunt semne certe de endometrioză ovariană cum ar fi chisturile cu aspect „de geam mat”, cunoscute și recunoscute de toți ecografiștii, și alte semne de endometrioză infiltrativă profundă recunoscute cu ușurință de specialiștii în endometrioză. De reținut este că „gold standardul” de evaluare imagistică în endometrioză este ecografia. Cu toate acestea, o metodă eficientă de completare a bilanțului luzional preoperator este investigația prin rezonanță magnetică cu protocol de endometrioză, prin care sunt evidențiate leziuni endometriozice intestinale, pelvine, peritoneale, ureterale, vezicale, etc.

După diagnosticul clinic și imagistic de endometrioză, tratamentul pacientei trebuie să fie individualizat. Sunt cazuri care pot fi abordate cu tratament hormonal sau care necesită intervenție chirurgicală. Intervenția chirurgicală gold standard este laparoscopia efectuată de ginecolog laparoscopist cu experiență și, eventual, de o echipă pluridiciplinară în funcție de evaluarea preoperatorie.

 

Diagnostic diferențial în endometrioză

 

Cu ce boli poate fi confundată endometrioza? Care ar fi informațiile utile pe care este bine să le știe medicii, atunci când fac diagnosticul diferențial în privința endometriozei? 

Diagnosticul diferențial al endometriozei se face cu patologie genitală și extra genitală. Se iau în calcul semnele și simptomele descrise de pacientă în special durerile pelvine. Acestea pot fi prezente în cazul altor chisturi ovariene, boala inflamatorie pelvină, fibroame uterine, dar și patologie intestinală de tip sindrom de intestin iritabil, boli inflamatorii intestinale, diverticulite, etc. sau urologice, precum cistite, litiaze, s.a.m.d. 

De asemenea disgnosticul diferențial se face și în cadrul examinării imagistice, când chisturile evidențiate sunt comparate și delimitate de alte patologii genitale.

 

Din păcate, multe femei suferă în tăcere, iar durerea cauzată de endometrioză le afectează viața personală, profesională și emoțională. Ce mesaj ai dori să le transmiți femeilor care citesc acest articol în Viața Medicală? 

Din punctul meu de vedere, calitatea vieții fiecărei paciente este cel mai important parametru care trebuie menținut în cadrul tratamentului endometriozei. Conform multiplelor publicații medicale internaționale, severitatea lezională în endometrioză nu se corelează cu severitatea simptomatologiei. De aceea, sunt paciente care au leziuni severe cu simptome minime și paciente cu leziuni mai reduse și durere mai accentuată. Consider că trebuie să fie evaluate cu atenție de medici care tratează curent endometrioza. Nu orice leziune endometriozică se operează și, mai ales, nu de oricine. Dacă pacienta are un diagnostic de endometrioză și o calitate bună a vieții trebuie să cântărească bine decizia unei operații. Mai ales că operațiile au riscuri și beneficii și, nu în ultimul rând, să reținem că pacientele cu endometrioză ajung să aibă deseori multiple operații. În același tim, pacientele să încerce să nu își desfășoare întreaga viață în jurul endometriozei. 

 

Ce informații noi aduc ghidurile medicale în privința tratamentului pentru endometrioză? 

Ghidurile actuale aduc tot mai mult în prim plan obligativitatea ca această patologie să fie abordată în centre specializate, cu acreditare internațională în diagnosticul și tratamentul endometriozei, unde pacientele pot beneficia de expertiza unor specialiști cu experiență și a unor echipe antrenate. În același timp,, apar tot mai mulți compuși hormonali și non-hormonali pentru managementul simptomelor din endometrioză. 

În opinia dvs., cum credeți că va arăta viitorul în ce privește tratamentul endometriozei? 

Fiind o optimistă, aș prefera să spun că tratamentul endometriozei este deja aici în ceea ce privește abordul chirurgical, deoarece în prezent sunt posibile tehnici minim invazive și robotice avansate. Cu toate acestea, în ceea ce privește cercetarea în endometrioză consider că se mai poate face mult progres. Sunt multiple laboratoare care încearcă să descopere molecule, gene, compuși care pot stabili un diagnostic precoce al endometriozei, înainte de leziuni evidente clinic și, bineînțeles, un tratament eficient. 

 

Subfertilitatea asociată cu endometrioza 

 

Femeile cu endometrioză pot să devină mame? În ce măsură le afectează această boală fertilitatea? Ce ați observat în practica dvs., în secția Obstetrică Ginecologie – II de la Maternitatea Bucur? 

Da, femeile cu endometrioză pot deveni mame. Poate este un răspuns prea direct sau prea încurajator, dar îmi doresc sa fie de acest tip. De ce? Fiindcă studiile, tehnologia medicală și experiența profesională susțin acest răspuns. Sunt gravide care obțin sarcina spontan, ușor deși au chisturi endometriozice mari, boala nu se agravează în sarcină și ele nasc fără probleme vaginal sau prin operație cezariană. Aceasta este situația cea mai fericită, dar există. În același timp, sunt și femei care asociază subfertilitatea cu endometrioza, dar de asemenea multe ajung să fie gravide prin diferite tehnici de reproducere umană asistată, precum fertilizarea in vitro cu ovocite proprii sau ovocite donate. 

Un mesaj pe care ați dori să îl transmiteți în încheiere colegilor dvs. din specializarea Obstetrică-Ginecologie. 

Mesajul pe care îndraznesc să îl transmit colegilor este să nu subestimeze endometrioza clinic și imagistic. Să acorde o atenție sporită diagnosticului imagistic preoperator, deoarece de multe ori intraoperator „un endometriom ovarian nu este un simplu endometriom”. Pot fi leziuni multiple asociate care necesită intervenții chirurgicale ample despre care pacienta trebuie să fie informată preoperator. 

 

Este în prezent endometrioza diagnosticată tot mai des? Vedeți mai multe astfel de cazuri? Care ar putea fi explicația? 

Consider că endometrioza este diagnosticată mai des din două motive principale: tehnologia avansată și vreau să cred că al doilea motiv este adresabilitatea pacientelor. Mijloacele imagistice permit ginecologilor un diagnostic de acuratețe, iar despre paciente îmi place să cred că merg la ginecolog mai des, la cele mai ușoare simptome.

 

Carte de vizită 

Conf. dr. Romina Sima este medic primar Obstetrică-Ginecologie la Maternitatea Bucur din București. Este șef de secție Obstetrică Ginecologie – II la Maternitatea Bucur. Totodată, este conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Printre ariile sale de expertiză se numără ultrasonografia în Obstetrică-Ginecologie, histeroscopia, laparoscopia ginecologică, colposcopia, managementul sanitar. Este și lector de workshopuri în cadrul CieH - Centrul de Inovație și e-Health din cadrul UMF „Carol Davila” București.


Notă autor:

Foto: www.shutterstock.com

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 120 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe