Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Proiecte pentru refugiaţii ucraineni

Viața Medicală
Demostene ŞOFRON vineri, 16 septembrie 2022

Școala de vară pentru jurnaliști, organizată recent de Asociaţia Suryam la Târgu Mureș, a fost un bun prilej pentru a fi prezentate câteva dintre proiectele destinate refugiaţilor ucraineni.

scoala ptr jurnalisti3Asociaţia Suryam a fost înfiinţată în urmă cu 20 de ani de Marius Dumitrescu, asistent farmacist. Activitatea ei se concentrează pe dezvoltarea și materializarea proiectelor comunitare, de asistenţă a persoanelor cu precarităţi sociale. Punctul culminant al activităţii sale este acest 2022, an în care au fost deja finalizate două proiecte. Amândouă au în centrul atenţiei refugiaţii ucraineni și se dovedesc a fi modele de activitate socială.

Primul proiect a fost centrat pe creșterea accesului la servicii medicale și produse farmaceutice pentru refugiaţii ucraineni, rezidenţii ucraineni sau persoanele în tranzit din această ţară aflate în judeţul Mureș. Între activităţile materializate figurează transportul refugiaţilor ucraineni în vederea realizării consultaţiilor medicale generale sau de specialitate; asigurarea medicamentelor prescrise (gratuit); asigurarea de suplimente alimentare, de produse parafarmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale și produse de igienă.

Proiectul s-a ocupat și de traducerea actelor, a oferit cursuri de limba română și limba engleză. În cadrul său au fost deschise și ateliere profesionale, au fost organizate excursii de integrare a refugiaţilor ucraineni în comunitatea locală și nu numai, dar și campanii de informare a refugiaţilor cu privire la drepturile pe care le au în calitate de pacienţi, înscrierea lor în sistemul informatic unic integrat al CNAS, conform legislaţiei noastre.

Tot în aprilie 2022, a fost lansat telefonul de asistenţă medicală pentru refugiaţi, la care răspunde o persoană refugiată, vorbitoare a limbilor română și ucraineană. O lună mai târziu, în mai, a fost vernisată expoziţia „ Ucraina prin ochii copiilor. Trecut-Prezent- Viitor”.

Al doilea proiect a fost „MureșHub: Centrul unic de integrare și asistenţă socială a refugiaţilor din judeţul Mureș” (iunie-august 2022), ţintele sale fiind numeroase și importante. Printre ele se regăsesc identificarea și rezolvarea problemelor cu care se confruntă refugiaţii ucraineni din judeţul Mureș, realizarea unei coeziuni sociale, de integrare a refugiaţilor în comunitatea mureșeană. A fost lansată platforma give and take, care ușurează dialogul comunitar. Nu în ultimul rând, sunt de amintit deschiderea unei biblioteci cu peste 150 de volume în limba ucraineană și sesiunile de orientare în legislaţia României.

Probleme stringente

Școala de vară pentru jurnaliști de la Târgu Mureș a pus în discuţie teme de stringentă actualitate. Acestea se referă la solidaritatea comunitară în sprijinul refugiaţilor ucraineni, criza refugiaţilor, implicarea Crucii Roșii în criza refugiaţilor, responsabilitatea mass-mediei în situaţii de criză, riscurile traficului uman pentru refugiaţii ucraineni, exploatarea sexuală, știrile false și dezinformarea.

Plusul a venit din întâlnirile și discuţiile avute cu refugiaţii ucraineni. Medical vorbind, refugiaţii prezintă patologii dintre cele mai diverse, oncologice, cardiologice, neurologice, boli rare. „Avem cazuri sociale pe care căutăm să le rezolvăm în cel mai scurt timp posibil. Am rezolvat obţinerea de ajutoare pentru persoanele cu dizabilităţi motorii și nu numai. Am avut și cazuri de soldaţi ucraineni, care așteaptă protezări”, mi-a declarat Marius Dumitrescu, fondatorul Asociaţiei Suryam.

scoala ptr jurnalisti3

Acesta a adăugat că în prezent lucrează la o cartografiere a refugiaţilor ucraineni: „Nici până azi nu știm câţi sunt, câţi au trecut pe la noi și au plecat mai departe, câţi au rămas. Noi, românii, ne-am trezit după COVID-19 într-o nouă poveste. Dar ne-am trezit mai solidari, mai uniţi, important este să rămânem așa și pe mai departe”.

La acţiunile în sprijinul refugiaţilor a participat și Crucea Roșie Mureș. „Le oferim cel puţin o masă pe zi, începând cu 10 martie a.c. Avem refugiaţi cazaţi în două spaţii, dar și în locuri oferite de mureșeni. Găsim tot mai greu persoane care să-i găzduiască. Celor care au rămas, căutăm să le creăm o independenţă, îi îndemnăm să-și caute o chirie, un serviciu. Ne întâlnim cu drame familiale greu de pus pe hârtie. Avem alături de noi multe ONG-uri. Multe însă sunt frustrate din cauza apariţiei oficialităţilor în misiuni, a politicienilor, care vin mai mult pentru fotografii...”, a mărturisit Magda Bercea, directorul organizaţiei din Mureș.

Un alt model de succes

La Târgu Mureș a mai fost pus în discuţie și Centrul de Asistenţă Umanitară și Socială pentru Refugiaţi Nicolina din Iași, un alt model de asistenţă socială în situaţii de criză. Acesta găzduiește în prezent 115 persoane refugiate (65 de femei, 35 de copii, 15 bărbaţi). Sunt asigurate cazarea și masa, servicii educaţionale (Școala pentru învăţarea limbii române), servicii pentru mamă și copil, asistenţă psihologică, integrare pe piaţa muncii. Și acolo, de asemenea, a fost deschis un call center în domeniul medical care asigură și traducerea.

S-a discutat mult și despre integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii din România. Datele oferite de Ministerul Muncii arată că la ora actuală (luna august - n.red.) numărul ucrainenilor care lucrează în România este de 6.431, din care 4.287 după declanșarea războiului. Numai că problema o constituie echivalarea studiilor, care nu este deloc reglementată în România, de aceea cei mai mulţi refugiaţi sunt angajaţi în servicii sub pregătirea de bază.

Iar ca o concluzie personală: politizarea proiectelor umanitare devine un pericol real pentru buna desfășurare a activităţilor de ajutorare a refugiaţilor, aspect ce ar trebui reţinut de factorii noștri decizionali. Solidaritatea politicienilor este una de faţadă, o oportunitate pentru anumite partide politice de a-și crește audienţa.

Bombardamentele nu ţin cont de ore

La Târgu Mureș l-am cunoscut și pe Pablo Sadovski, inginer IT în vârstă de 41 de ani, care a părăsit Ucraina după începerea războiului. Mi-a povestit despre familia lui, dar și despre problemele lui de sănătate a căror gestionare devenise tot mai dificilă înainte să-și părăsească ţara:

„Mulţi din familia mea au părăsit Ucraina, stabilindu-se, deocamdată, în Cehia. Eu, mama și sora ne-am stabilit la Târgu Mureș. A fost o alegere bună. Sunt diabetic, sunt obligat să fac insulină în fiecare zi. Când au început bombardamentele a devenit tot mai greu pentru mine să-mi continui tratamentul. Ţin să le mulţumesc medicilor români și nu numai lor, mureșenilor, pentru ajutorul pe care mi-l acordă. Mama este pensionară, este foarte activă în viaţa comunităţii noastre de aici. Sora mea și-a găsit serviciu, așteptăm ca tot acest coșmar prin care trecem să se termine. Nu știm când. Știm doar că terminarea războiului depinde de o singură persoană, președintele Federaţiei Ruse. Să vă spun ceva. Bombardamentele nu ţin cont de un anumit fus orar. Drept urmare, ucrainenii nu mai ţin cont de alarmele de avertizare, ies să-și facă cumpărăturile zilnice. Așa s-a întâmplat ca să fie uciși
într-un mall din Kremenciuk”.

Citiți și: Intervenție de urgență în sprijinul femeilor însărcinate refugiate din Ucraina

Etichete: asociatia suryam refugiati ucraineni refugiati crucea rosie ucraina

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.