Micuţii Ioan și Teodora au venit pe lume în luna mai, în plină pandemie, și s-au confruntat cu o serie de complicaţii asociate prematurităţii, însă cazul băieţelului a fost mult mai grav, din cauza displaziei bronhopulmonare. Medicul neonatolog curant a avut ideea de a-i administra băieţelului celule stem mezenchimale prelevate din cordonul ombilical, iar starea lui s-a îmbunătăţit la scurt timp, astfel încât a venit și ziua mult așteptată a externării. În contextul Zilei Mondiale a Prematurităţii, marcată anual la 17 noiembrie, vă spunem povestea celor doi bebeluși care au ieșit învingători din această luptă.

Cei doi bebeluși, care au venit prea devreme pe lume, au avut o listă lungă de diagnostice, din cauza prematurităţii. Cazul gemenilor Ioan și Teodora a debutat cu nașterea prematură, la vârsta de gestaţie de 28 de săptămâni. Băiatul, primul născut, a avut o greutate de 1.300 de grame, iar fata a avut greutatea de 1.100 de grame. „Ambii s-au confruntat cu o serie de complicaţii asociate prematurităţii peste care am trecut împreună cu perseverenţă și răbdare”, ne-a mărturisit medicul neonatolog Dana Zaciu. Fetiţa a putut fi externată la două luni de viaţă. Pe de altă parte, evoluţia băieţelului a fost frecvent oscilantă: „Ioan a dezvoltat bronhodisplazie pulmonară greu de stăpânit, cu necesitate cvasipermanentă de ventilaţie mecanică invazivă sau non-invazivă și a putut fi desprins de pe sistemele de ventilaţie abia după o terapie inovatoare care a presupus două administrări de celule stem la vârsta de 4 luni”.

O listă lungă de complicaţii

        La naștere, cei doi gemeni au necesitat îngrijirile specifice prematurităţii, după cum ne-a explicat dr. Dana Zaciu, care constau în: ventilaţie mecanică, administrare de surfactant, nutriţie parenterală completă, confort termic, monitorizare permanentă, suport inotrop, antibioterapie, susţinerea coagulării, corecţia anemiei cu transfuzii de masă eritrocitară, imunoglobuline pentru susţinerea imunităţii. Deși cu evoluţie mai blândă, Teodora s-a confruntat și ea cu o serie de probleme de sănătate, printre care: sindrom de detresă respiratorie, defect septal atrial, hemoragie cerebrală gradul II bilateral, bronhodisplazie formă medie, anemie, icter, infecţie materno-fetală, retină imatură, hipertensiune pulmonară forma ușoară, hipoxie perinatală.

        Pe de altă parte, fratele ei, Ioan, a acumulat o listă lungă de diag­nostice care s-au transformat în adevărate încercări pentru toată echipa de neonatologie. „În afară de sindrom de detresă respiratorie, hemoragie cerebrală gradul I, anemie, infecţie materno-fetală, icter, retinopatie de prematuritate, defect septal atrial, la el ne-am confruntat pe rând cu insuficienţă renală, insuficienţă hepatică cu sindrom de colestază, repetate hemoragii pulmonare și în final cu bronhodisplazie pulmonară formă severă care nu permitea desprinderea lui de pe sistemele de ventilaţie invazive / non-invazive”, spune dr. Dana Zaciu, care este și șeful secţiei de Neonatologie Terapie Intensivă a Spitalului Băneasa Regina Maria.

Cea mai de temut complicaţie (la copiii născuţi prematur – n.red.) este hemoragia pulmonară urmată de bronhodisplazia pulmonară, atât prin potenţialul de evoluţie nefavorabilă imediat, ce poate merge până la deces, cât și al complicaţiilor de tip sechelar cu afectare de tip fibrotic cu predispoziţie la infecţii respiratorii frecvente, recurente. (Dr. Dana Zaciu)

Tratament inovator, APLICAT UNUI nou-născut

        Pentru a-l ajuta pe micuţ să depășească problemele prematurităţii, medicul neonatolog s-a gândit să încerce o terapie inovatoare despre care aflase mai multe la congresele medicale: administrarea de celule stem mezenchimale. Această terapie, afirmă dr. Dana Zaciu, este încercată în unele clinici din SUA, Coreea de Sud și Italia: „Am aflat de ea de la ultimele congrese internaţionale la care am participat. Încă nu există un consens și nici ghiduri terapeutice în vigoare, dar specialiștii încearcă să găsească soluţii consistente pentru această complicaţie severă a prematurităţii (displazie bronho­pulmonară – n.red.) care poate aduce consecinţe dintre cele mai neplăcute: de la necesitate prelungită de ventilaţie mecanică până la deces sau sechele pulmonare grave”.

        Din echipa multidisciplinară care s-a ocupat de cazul lui Ioan a făcut parte și doctorul în biologie Magda Dulugiac, care este managerul laboratorului unei bănci de celule stem din Capitală. Ea mi-a explicat că terapia celulară a constat în administrarea celulelor stem mezenchimale izolate din cordonul ombilical recoltat la nașterea bebelușului. Pentru a ajunge la nivelul ţesutului pulmonar, adică în plămânii lui Ioan, celulele stem i-au fost administrate pe sonda naso-traheală. „Este o metodă terapeutică nouă, care nu face parte din protocoalele terapeutice uzuale aplicate în cazul bronhodisplaziei pulmonare cauzată de prematuritate. Terapia are la bază utilizarea celulelor stem mezenchimale autologe ca instrumente terapeutice”, a declarat dr. biol. Magda Dulugiac.

Medicii ar trebui să își îndrepte atenţia asupra potenţialului terapeutic al celulelor stem mezenchimale, deoarece utilizarea lor conferă noi opţiuni de tratament, imposibile până nu demult. (Dr. biol. Magda Dulugiac)

Siguranţă dovedită clinic

        Biologul a mai amintit că în ultimii ani au fost derulate studii preclinice și clinice la nivel mondial care au arătat că terapia cu celulele stem mezenchimale este o metodă sigură pentru tratarea bronhodisplaziei pulmonare. Atunci când sunt administrate pe căi diferite (intravenos, intratraheal, intraperitoneal ori intranazal), celulele stem mezenchimale manifestă un rol protector prin reducerea inflamaţiei și a hipertensiunii pulmonare, determină regenerarea structurii alveolare, facilitează angiogeneza, stimulează regenerarea și repararea tisulară, îmbunătăţind rata de supravieţuire.

        „Relevante pentru noi au fost două studii clinice similare de fază I-II, cunoscute sub acronimul de PNEUMOSTEM, derulate în Coreea de Sud începând cu anul 2010, și în SUA, începând cu anul 2015. Aceste studii au demonstrat siguranţă, eficienţă și lipsa efectelor adverse pe termen lung ca urmare a administrării intratraheale a celulelor stem mezenchimale alogene obţinute din sângele cordonului ombilical. Astfel, am preluat modelul lor, dar utilizând celule stem mezenchimale autologe obţinute din ţesutul cordonului ombilical, și nu din sângele cordonului ombilical, deoarece ţesutul este mult mai bogat în celule stem mezenchimale”, a adăugat dr. biol. Magda Dulugiac.

O evoluţie spectaculoasă

        După cum a explicat și dr. Dana Zaciu, băieţelului născut prematur i-au fost administrate în două etape celule stem mezenchimale prelevate din cordonul ombilical. Însă un rol important în îmbunătăţirea stării de sănătate a geamănului l-a jucat și un fragment din cordonul ombilical. Doctorul în biologie Magda Dulugiac a menţionat că această intervenţie a putut fi realizată deoarece la momentul nașterii lui Ioan a fost posibilă recoltarea, procesarea și stocarea unităţilor de celule stem din cordonul lui ombilical: „Practic, la momentul nașterii, după ce a fost recoltat sângele de cordon ombilical, s-a prelevat și un fragment de cordon ombilical. Acest fragment a fost procesat în cadrul laboratorului băncii de celule stem în vederea izolării gelatinei Wharton, o regiune a cordonului ombilical extrem de bogată în celule stem mezenchimale. Fragmentele de gelatină Wharton au fost imersate în plasma autologă obţinută din sângele cordonului ombilical, au fost crioprezervate și stocate în tancuri cu azot lichid, la temperaturi de -196°C”.

        Totodată, biologul a adăugat că la momentul identificării necesităţii utilizării lor, fragmentele de ţesut au fost decongelate și apoi utilizate pentru iniţierea culturilor celulare în scopul izolării și expansiunii celulelor stem mezenchimale: „La final, celulele obţinute au fost suspendate în ser fiziologic și au fost distribuite spre utilizare. Administrarea a fost realizată în două etape. În prima etapă, când bebelușul avea trei luni, a fost administrată o doză de 2X10⁶ celule/kg corp, iar după trei săptămâni, a fost administrată a doua doză de aproximativ 20X10⁶ celule/kg corp”. Nu în ultimul rând, atrage atenţia Magda Dulugiac, celulele stem mezenchimale prezintă o serie de proprietăţi care le cataloghează drept instrumente terapeutice importante: „Au proprietatea de autoreînnoire și potenţial de a se diferenţia în multiple tipuri celulare înalt specializate care îndeplinesc funcţii specifice în organism, precum: celule osoase, celule cartilaginoase, adipoase, miocardice, neuronale, hepatice, epidermale, celule pulmonare”. După prima administrare care a fost făcută cu o doză mai mică de celule stem, a povestit dr. Dana Zaciu, s-a văzut o ameliorare, dar nu suficientă, însă după a doua doză, evoluţia băieţelului a fost spectaculoasă. În cele din urmă, el a fost externat.

ZIUA MONDIALĂ A PREMATURITĂŢII

Marcată încă din anul 2009, Ziua Mondială a Prematurităţii reprezintă o oportunitate de a atrage atenţia asupra poverilor uriașe pe care le cauzează nașterea înainte de termen: deces, dizabilitate, durere și suferinţă. În același timp, ziua de 17 noiembrie reprezintă o ocazie bună de a se vorbi despre soluţiile care ar putea să reducă numărul de nașteri premature. În această zi, în întreaga lume, sunt organizate evenimente tematice, în efortul de a crește gradul de conștientizare asupra prematurităţii. Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Prematurităţii este  „Împreună pentru bebelușii născuţi prea devreme – Ne pasă de viitor”, iar mesajele din 2020 se axează pe mai multe paliere: sprijin acordat familiilor, sprijin acordat profesioniștilor din domeniul sănătăţii, consolidarea sistemelor de sănătate.

RISCURILE BEBELUȘILOR NĂSCUŢI PREMATUR

Dr. Dana Zaciu, medic primar neonatologie, a oferit detalii despre complicaţiile prematurităţii, care se împart în:

1. Complicaţii pe termen scurt – acestea apar în primele săptămâni de la naștere:

• patologie respiratorie: sindrom de detresă respiratorie, pneumonie, apnee, bronhodisplazie pulmonară;
• patologie cardiacă: PCA (persistenţă de canal arterial), hipotensiune;
• patologie neurologică: hemoragie cerebrală, hipoxie perinatală;
• patologie digestivă: enterocolită ulcero-necrotică, patologie hepatică;
• patologie hematologică: anemie, trombocitopenie, limfopenie;
• patologie renală: insuficienţă renală;
• patologie metabolică: hipoglicemie, hipocalcemie.

2. Complicaţii pe termen lung:

• afectare neurologică: leucomalacie periventriculară, hidrocefalie posthemoragică, paralizie cerebrală;
• afectare oftalmologică: retinopatie de prematuritate ce poate duce la deficienţe de vedere sau orbire;
• deficite de auz;
• probleme dentare;
• deficienţe de atenţie și concentrare;
• probleme cronice pulmonare și digestive.