Acest ONG se numește Asociaţia Prematurilor și dezvoltă în România programe dedicate copiilor născuţi prematur, părinților şi personalului medical de la neonatologie. Asociația reuneşte experţi din diferite discipline, părinţi, reprezentanţi din mass-media pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor publice de sănătate din România. Recent, această asociație a transmis date referitoare la situația natalității. 

În fiecare an, ţara noastră înregistrează o serie de recorduri negative în privinţa natalităţii şi nu a făcut rabat nici în 2023, când colectarea datelor de către autorităţi releva informaţii îngrijorătoare.

Ca în fiecare an, Asociaţia Prematurilor analizează aceste date şi face cunoscute concluziile acestor cifre demografice, se arată într-un comunicat de presă preluat de AGERPRES. 

Asociaţia Prematurilor semnalează aspectele îngrijorătoare privind:

- numărul mic de săptămâni la care se nasc din ce în cei mai mulţi copii, precum şi vârsta mică a mamelor minore care nasc copii la vârste foarte fragede

- natalitatea tot mai redusă şi impactul acestei în societate pe termen lung

- numărul mare de prematuri comparativ cu ultimele date colectate de autorităţi

Recorduri negative privind natalitatea

- 155.418 Numărul total de naşteri în România în 2023, faţă de 180.735 naşteri în 2021, aşadar asistăm la o natalitate tot mai redusă

- cel mai mic număr de săptămâni la care a venit pe lume un nou născut - 22 săptămâni

- 25.887 de nou născuţi au venit mai devreme pe lume *

- 2970 nou născuţi din naştere gemelară, în scădere faţă de 2022 când au fost 3047

- 48 nou născuţi din naştere tripleţi, în scădere faţă de 2022 când au fost 58

* 5543 nou născuţi de la mame intre 40-50 de ani

Topul judeţelor din România cu cele mai multe naşteri premature

Topul îngrijorător este condus de Bucureşti, cu 2990 nou născuţi prematur, comparativ cu datele raportate în 2022 când au fost 1376 naşteri înainte de termen

* Cluj -1019 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 551 în 2022

* Iaşi- 1462 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 660 în 2022

* Braşov -1005 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 494 în 2022

* Dolj - 1118 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 569 în 2022

* Timiş - 900 nou născuţi prematur în 2023, 497 în 2022

* Prahova - 794 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 464 în 2022

* Suceava - 785 nou născuţi prematur în 2023, 506 în 2022

* Constanţa - 776 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 605 în 2022

* Bacău 762 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 408 în 2022

* Vaslui - 758 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 602 în 2022

Mame minore

* 6284 nou-născuţi de mame minore sub 18 ani astfel:

- 12 ani - 27 nou născuţi

- 13 ani - 104 nou născuţi

- 14 ani - 496 nou născuţi

- 15 ani - 1114 nou născuţi

- 16 ani - 1968 nou născuţi

- 17 ani - 2575 nou născuţi

* 3608 nou-născuţi mame care aveau 18 ani

„Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populaţie îmbătrânită, iar numărul tot mai mare de naşteri premature este asociată cu riscuri majore la naştere, spitalizare prelungita, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar şi pentru familii, risc de depresie post-partum, dar şi riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematuritatii. Acest lucru presupune o monitorizare atentă în toate etapele de dezvoltare ale copilului, intervenţie timpurie acolo unde este cazul şi terapii de recuperare pe termen lung, adică riscuri şi costuri uriaşe pentru familie. 

Într-un astfel de tablou, numeroase mame sunt în imposibilitatea de a reveni la locul de muncă şi necesitatea prelungirii concediului de maternitate este una din măsurile sociale care trebuie să fie implementată cât mai urgent.

De asemenea, vârsta redusă a mamelor minore predispune la risc de abandon şcolar a mamei, risc de abandon în maternităţi a nou-născutului, riscuri mari la naştere atât pentru mame, cât şi pentru făt, dar şi riscuri legate de calitatea îngriji nou-născuţilor pe termen mediu şi lung. 

Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de nişte politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităţilor de stat atât prin extinderea secţiilor de prematuri, investiţii semnificative în aparatură modernă şi consumabile cât şi de creşterea competenţelor maternităţilor de grad II la nivel naţional astfel încât să poată trata prematuri expremi de 22, 23, 24, chiar şi 27 de săptămâni cu complicaţii severe la naştere, fără să mai solicite transfer către unităţile universitare şi regionale.  

România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe şi măsuri de prevenţie a sarcinilor la minore astfel încât copiii să nu mai nască copii. 

Asociaţia Prematurilor va continua să strângă fonduri pentru achiziţia de echipamente şi să dezvolte programe dedicate părinţilor cu prematuri, maternităţilor şi echipelor medicale, însă este nevoie şi de sprijinul autorităţilor şi al companiilor private care să susţină implicarea civică a ONG-ului nostru. 

Este nevoie de o implicare masivă şi urgentă la nivel naţional”, a declarat Diana Gămulescu, fondator al Asociaţiei Prematurilor.