Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

Să eliminăm prejudecăţile despre astm!

Viața Medicală
Dr. Diana Andronache vineri, 7 mai 2021

Ziua Mondială a Astmului, celebrată în prima zi de marţi a lunii mai, atrage atenţia, prin tema aleasă, asupra concepţiilor greșite despre această boală – „Uncovering Asthma Misconceptions”.

Prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), aduce în atenţia pacienţilor cu astm sau cu alte afecţiuni respiratorii un proiect ambiţios, menit să le faciliteze accesul la servicii medicale de specialitate.

Anul acesta, Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienţilor cu astm, și nu numai lor, prin lansarea unei platforme unice: Casa Pneumologilor Români.

Acest proiect ambiţios își propune să reunească și să găzduiască cea mai mare comunitate a pacienţilor cu afecţiuni respiratorii cronice din România.  Rolul său principal este de a informa și de a educa pacienţii, pe baza dovezilor știinţifice, explicate pe înţelesul lor, pentru a-și gestiona în mod informat și documentat patologiile respiratorii. 

În prima etapă a proiectului, va fi promovat un instrument esenţial, Harta Pneumologilor Români, ce-i va permite fiecărui pacient să localizeze specialistul de care are nevoie, cât mai rapid și cât mai aproape de el. Astfel, aplicaţia vine în sprijinul celor care au nevoie de un consult de specialitate și răspunde la cea mai simplă și totuși cea mai importantă întrebare: „Unde și cui mă pot adresa?”.

În cea de-a doua etapă, va deveni operaţională aplicaţia Navigator, prin intermediul căreia pacienţii primesc susţinere în vederea efectuării unei programări la unul dintre medicii înscriși pe platformă. Programările vor putea fi efectuate atât în centrele de stat, cât și în cele private, în funcţie de relaţia contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Perspectiva pacienţilor

Vlad Herescu are 25 de ani și a fost diagnosticat cu astm la vârsta de 21 de ani, o vârstă „cumva anormală”, spune el, pentru apariţia astmului. În primele săptămâni de la debutul bolii, nu putea nici măcar să urce scările. După stabilirea diagnosticului de astm bronșic și iniţierea tratamentului specific, totul s-a îmbunătăţit semnificativ. A putut face sport din nou și s-a simţit aproape ca un om normal.

poza principala astm

„Ulterior însă, lucrurile au început să se degradeze, polipoza nazală a avansat, iar respiraţia a devenit din nou dificilă. Tratamentul a fost ajustat, însă controlul astmului a fost dificil. Aveam multiple exacerbări”, povestește Vlad. Investigaţiile ulterioare au stabilit diagnosticul de astm sever eozinofilic. A început terapia biologică cu benralizumab, la recomandarea medicului curant, care i-a îmbunătăţit semnificativ starea de sănătate. „Acum simt că funcţionez exact ca un om fără astm, fără restricţii”, mărturisește Vlad.

Părintele unui copil diagnosticat cu astm la vârsta de 6 ani ne povestește experienţa lui cu boala: „A fost o perioadă extrem de dificilă. Eu nu înţelegeam boala, iar copilul nu știa să îmi explice ce simte și ce îl supără. Îi urmăream obsesiv orice mișcare, orice respiraţie, îmi era teamă să îl las singur sau în grija altcuiva. Dacă nu știa ce să îi facă atunci când apărea o criză și copilul meu se sufoca?”.

A trecut prin mai multe consultaţii medicale, atât pentru diagnostic, „dificil de stabilit la un copil atât de mic”, dar și ulterior, pentru că voia să se asigure că face ceea ce trebuie pentru copilul său. Acum Luca are 11 ani, boala este sub control, se bucură de copilărie, merge la școală și a înţeles că trebuie să fie atent și să nu refuze tratamentul, pentru că doar așa îi este bine, după cum ne spune mama sa.

Între demontarea miturilor și aderenţa la tratament

Conf. dr. Roxana Bumbăcea, în calitatea sa de președinte al Societăţii Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC), ne invită să eliminăm prejudecăţile despre astm prin mottoul care definește anul acesta campania dedicată Zilei Mondiale a Astmului:

„Sloganul transmite un apel la acţiune pentru a aborda miturile comune și ideile greșite referitoare la astm, care împiedică persoanele cu astm să beneficieze în condiţii optime de progresele majore făcute în gestionarea acestei afecţiuni. Deși astmul nu poate fi vindecat, este posibil ca acesta să fie controlat, pentru a reduce și preveni agravările sale, denumite exacerbări. Toate acţiunile desfășurate de Ziua Mondială a Astmului au ca scop sporirea nivelului de educaţie, dar și conștientizarea asupra gestionării eficiente a simptomelor și abilitării pacientului astmatic, pentru a-l încuraja să-și trăiască și să-și desfășoare cât mai normal cu putinţă propria viaţă”.

La rândul său, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu atrage atenţia asupra unui aspect extrem de important: aderenţa la tratamentul inhalator, adeseori neglijat de pacient, cu multiple implicaţii clinice pe termen lung. „Se spune că niciodată nu vei ști cât de mult valorează faptul că respiri, până când nu poţi să respiri.”

Recomandări în context pandemic

Tema aleasă anul acesta cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului subliniază importanţa transmiterii unor mesaje consecvente, pentru a răspunde întrebărilor frecvent întâlnite în mintea pacienţilor.

Din momentul lansării de către Global Initiative for Asthma (GINA), organizaţie fondată în anul 1993, Ziua Mondială a Astmului abordează frământările celor 339 de milioane de pacienţi cu astm bronșic, dar și ale familiilor celor 417.918 pacienţi care au decedat din cauza acestei boli.

Dilemelor legate de curabilitatea acestei afecţiuni cronice, de potenţialele exacerbări și prevenţia lor, în perioada pandemiei li s-a adăugat întrebarea privind comportamentul pacientului cu astm.

Prevalenţa formelor severe de infecţie acută cu SARS-CoV-2 la pacienţii cu astm este de 8%, departe de cifrele altor comorbidităţi aflate la risc, precum hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat, bolile cardiovasculare sau renale. Compararea prevalenţei astmului la cei cu teste negative de COVID-19 faţă de cei cu teste pozitive (7,8% faţă de 10,2%) reconfirmă riscul scăzut de infecţie asociată aceste afecţiuni.

Rata de mortalitate asociată infecţiei cu SARS-CoV-2 este semnificativ mai mică în rândul persoanelor cu astm, bolile obstructive fiind la finalul listei celor mai importante comorbidităţi cu risc crescut de deces. Alte statistici care se focusează pe rata de mortalitate și morbiditate arată că pacientul cu astm și COVID-19 are cu 48% mai multe șanse să nu ajungă în secţia de terapie intensivă și cu 58% mai multe șanse să nu fie intubat și ventilat mecanic.

Respectarea protocolului terapeutic cu rigurozitate

O altă dilemă a bolnavului cunoscut cu astm este cum va identifica momentul infecţiei cu SARS-CoV-2 comparativ cu o exacerbare infecţioasă banală a bolii de bază. Și aici experţii au răspunsuri foarte clare: febra și durerea toracică nu sunt caracteristice infecţiilor asociate cu exacerbare acută a astmului, ele fiind mai frecvente în cadrul infecţiei cu COVID-19.

3

Referitor la formele de astm mai frecvent asociate infecţiei virale, în general toate treptele de la 1 la 5 sunt afectate, iar pacienţii respectivi urmează tratament conform ghidului, inclusiv terapii biologice. La capitolul comorbidităţi asociate acestor cazuri cu astm și COVID-19, lista nu diferă de cea clasică, raportată pentru alte afecţiuni: obezitate 36%, hipertensiune arterială 27%, diabet zaharat 19%.

Aceste asocieri se caracterizează clinic prin febră 38,1°C, saturaţii și frecvenţă respiratorie bună, fără wheezing și cu o medie de 6 zile de la debutul simptomelor până la prezentarea la medic. Din punct de vedere paraclinic, au fost documentate eozinopenie și limfocitopenie, însă mai puţin severe.

S-a observat că în rândul pacienţilor internaţi, 78% s-au externat la 30 de zile și doar o treime au fost admiși în secţii de terapie intensivă, iar acest lucru nu a fost asociat cu exacerbarea astmului, ci cu anvergura bronhopneumoniei. Evoluţia pacienţilor a fost ancorată mai mult la comorbidităţile pe care le asociau. În plus, s-a demonstrat că fumătorii au risc mai mare de infecţie, de sensibilizare, de severitate și de probleme ce necesită asistenţă în terapie.

Când vorbim despre tratamentul bolnavului cu astm în aceste vremuri de restriște, ghidul GINA aduce în prim plan un protocol adaptat contextului, demonstrând și argumentând care sunt piloanele terapeutice care trebuie respectate.

Astfel, atât corticoizii inhalatori, cât și cei orali trebuie continuaţi ca linii terapeutice bine statuate, dacă au fost prescriși. Această recomandare este valabilă cu atât mai mult cu cât doze mari de corticoizi inhalatori reduc expresia de ACE2. În caz contrar, riscurile de agravare a bolii prin întreruperea lor sunt foarte mari. Același lucru este valabil și pentru terapia biologică.

Planul de acţiune scris, publicat în GINA, vine în ajutorul pacienţilor, pentru a recunoaște precoce și eficient semnele de alarmă ale exacerbărilor astmatice, pentru a adapta schema de tratament în vederea ameliorării simptomelor, până la contactul cu medicul. (Prof. dr. Florin Mihălţan).

Despre astm

Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene, potenţial severă, al cărei tablou clinic este definit de prezenţa simptomelor respiratorii, pe fondul hiperreactivităţii bronșice, cu episoade acute de exacerbare, și care poate limita în timp activitatea zilnică a pacientului.

Simptomele, precum dispneea, tusea, wheezingul și constricţia toracică, variază în timp și sunt caracterizate prin diferite grade de severitate, fiind însoţite de o anxietate extremă. Riscul de exacerbare este mai mare în cazul unui pacient cu un astm bronșic necontrolat.

Tratamentul inflamaţiei reprezintă piatra de temelie în ceea ce privește controlul astmului. Una dintre cele mai frecvente concepţii greșit percepute de pacienţi este aceea că între momentele de exacerbare nu există niciun substrat patologic.

De aceea, mulţi pacienţi refuză să urmeze tratamentul în fiecare zi. Însă chiar în plină stare de aparentă sănătate, pacienţii cu astm pot face exacerbări extrem de severe, ameninţătoare de viaţă.

Deși există o preferinţă către medicaţia de tip „reliever”, care oferă ameliorare simptomatică pe termen scurt, aceasta nu protejează pacienţii de episoadele severe de exacerbare, iar utilizarea în monoterapie, cu regularitate sau frecventă, a medicaţiei de criză reprezentată de bronhodilatatoarele cu durata scurtă de acţiune (BADSA) crește riscul de exacerbare severă, inclusiv riscul de deces.

Tratamentul de control cu corticosteorid inhalator (CSI) reprezintă fundamentul tratamentului în astm, medicaţia de elecţie, pe termen lung, pentru a reduce riscul de exacerbare severă, dar și pentru un control eficient al simptomelor.

2

Recomandările recente ale ghidului GINA subliniază necesitatea introducerii tratamentului antiinflamator inhalator cu CSI încă din stadiile incipiente ale bolii. O concepţie eronată face ca pacienţii să nu fie aderenţi la tratamentul cu CSI, și aceasta deoarece ei nu sesizează ameliorarea imediată a simptomelor.

De aici apare abuzul de medicaţie de criză și refuzul de a urma tratament zilnic cu CSI. Astfel, specialiștii GINA au introdus și recomandarea de a utiliza combinaţiile de CSI cu un bronhodilatator de lungă durată (formoterol), dar care are efect bronhodilatator imediat.

În formele incipiente de boală, intermitente, asocierea CSI cu formoterol va fi utilizată la nevoie, însă în formele mai avansate de boală, combinaţia va fi utilizată atât ca tratament de control, cât și la nevoie. Astfel, astmul va deveni controlat la doze mici de medicaţie și se va reduce riscul de exacerbări, mai ales de exacerbări severe, ameninţătoare de viaţă.

Intervenţia educaţională, esenţială

Societatea Română de Pneumologie a realizat studiul Inspiro, care a avut ca obiectiv evaluarea aderenţei la tratamentul inhalator în cazul pacienţilor cu astm și bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) din România și educarea acestora.

Într-un limbaj accesibil, ei au aflat ce înseamnă diagnosticul de astm sau BPOC și care sunt implicaţiile pe termen lung. Potrivit studiului, 68% dintre pacienţi nu erau complianţi la tratament, fie pentru că uitau să își ia medicaţia ori nu înţelegeau boala și atunci nici raţiunea de a-și lua medicaţia inclusiv atunci când se simţeau bine, fie din motive financiare.

poza medicala copy

Dacă iniţial doar jumătate dintre pacienţi își administrau tratamentul inhalator, după intervenţia educaţională un număr semnificativ mai mare (80%) de pacienţi urmau tratamentul conform recomandărilor. De asemenea, dacă iniţial 47% dintre pacienţi opreau medicaţia când se simţeau mai bine, în urma sesiunilor educative doar 22% mai făceau acest lucru.

Și nu în ultimul rând, dacă iniţial 40% dintre pacienţi renunţau la tratament din motive financiare, ulterior doar 20% mai invocau acest aspect. Rezultatele arată faptul că înţelegând boala și raţiunea de a urma zilnic tratament, mai mulţi pacienţi vor avea o evoluţie favorabilă, cu foarte puţine restricţii în viaţa de zi cu zi.

Mesaje de luat acasă

Putem să concluzionăm că din punct de vedere epidemiologic, infecţia cu SARS-CoV-2 la astmatici nu aduce un risc suplimentar de infecţie sau de agravare a infecţiei; tratamentul trebuie continuat în această perioadă pandemică cu rigurozitate; în faza acută a infecţiei se poate opta pentru administrarea corticosteroizilor orali și se recomandă evitarea tuturor manevrelor diagnostice sau terapeutice care pot genera și disemina aerosoli.

 

Etichete: simptome astm medicament astm ziua mondiala a astmului tratament astm astmul la copii astm bronșic astm alergic pacienti astm

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.