Ziua Mondială a Astmului trebuie marcată anual ca moment esențial de reflecție, responsabilizare și acțiune. Astmul poate fi controlat, iar multe complicații și decese pot fi prevenite. Împreună, transformăm fiecare respirație într-o promisiune de sănătate și speranță.

Prima Zi Mondială a Astmului a fost marcată în 1998, în peste 35 de țări, în cadrul primului „World Asthma Meeting”, organizat la Barcelona. De atunci, această zi a devenit un reper internațional pentru informare, conștientizare și educație cu privire la una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile. În anul 2026, pentru această zi mesajul este „Access to anti-inflammatory inhalers for everyone with asthma – still an urgent need” (Accesul la medicația antiinflamatoare pentru oricine cu astm – este încă o nevoie urgentă).

Marcarea anuală a acestei zile are o semnificație profundă, pentru că readuce în atenție o problemă majoră de sănătate publică. Astmul bronșic afectează peste 260 de milioane de persoane la nivel mondial și este responsabil pentru mai mult de 450.000 de decese în fiecare an. O mare parte dintre aceste decese pot fi prevenite prin diagnostic corect, tratament adecvat și acces constant la medicația esențială. În România, estimăm că aproape 1.000.000 de persoane trăiesc cu astm, ceea ce arată dimensiunea reală a acestei patologii și necesitatea unei intervenții susținute la nivelul întregului sistem medical.

Tema propusă în acest an de Inițiativa Globală pentru Astm (Global Initiative for Asthma – GINA) pune accentul pe accesul la inhalatoare antiinflamatoare. Este un mesaj puternic și necesar, pentru că reamintește un adevăr esențial: controlul inflamației bronșice trebuie să ocupe un loc central în managementul pacientului cu astm.

Prevenirea crizelor, obiectivul central al practicii medicale

Din perspectivă clinică, astmul nu înseamnă doar episoade de dispnee, tuse sau wheezing. Este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, în care bronhospasmul și inflamația persistentă determină variabilitatea simptomelor și favorizează apariția exacerbărilor. Bronhodilatatoarele cu acțiune scurtă pot ameliora rapid bronhospasmul, dar nu tratează mecanismul de fond al bolii. Din acest motiv, corticosteroizii inhalatori rămân esențiali pentru controlul eficient al astmului și pentru prevenirea atacurilor severe.

O terapie antiinflamatoare adecvată reduce riscul de exacerbări, scade numărul internărilor și contribuie la reducerea mortalității. La mulți pacienți, inhalatoarele combinate, care includ un corticosteroid inhalator și un bronhodilatator, asigură un control mai bun al simptomelor și o protecție mai eficientă împotriva agravărilor. Acest principiu este valabil și în cazul unei mari părți dintre copiii cu astm, la care intervenția precoce poate influența favorabil evoluția bolii.

Prevenirea crizelor trebuie să rămână unul dintre obiectivele centrale ale practicii medicale. Exacerbările provoacă suferință importantă, afectează calitatea vieții, perturbă activitatea școlară și profesională și pot duce la internări repetate. În formele severe, ele pot deveni amenințătoare de viață. De aceea, diagnosticul precoce, evaluarea corectă a severității, monitorizarea atentă și alegerea tratamentului potrivit nu reprezintă doar etape terapeutice, ci componente esențiale ale unei strategii reale de sănătate publică.

În acest context, medicul pneumolog rămâne veriga principală în managementul optim al astmului. Rolul său este decisiv în confirmarea diagnosticului, în evaluarea severității bolii, în ajustarea terapiei și în urmărirea evoluției pacientului. Mai ales în formele severe, expertiza pneumologului devine esențială atât pentru controlul bolii, cât și pentru accesul pacientului la opțiuni terapeutice moderne, inclusiv la terapii biologice atunci când acestea sunt indicate.

Accesul la tratament, efect direct asupra controlului bolii

Problema accesului la tratament rămâne însă una majoră. În multe țări cu venituri mici și medii, lipsa disponibilității sau costul ridicat al inhalatoarelor, mai ales al celor care conțin corticosteroizi inhalatori, contribuie la controlul insuficient al bolii și la un număr ridicat de decese evitabile. Chiar și în statele cu venituri mari, costul tratamentului poate limita accesul unor pacienți la medicația de care au nevoie, cu efect direct asupra controlului bolii și asupra riscului de complicații.

În România, au existat progrese în ceea ce privește compensarea terapiilor inhalatorii, introducerea tratamentelor moderne și extinderea accesului la medicație biologică pentru formele severe. Aceste evoluții sunt importante, dar trebuie însoțite de o preocupare constantă pentru depistare timpurie, aderență la tratament, monitorizare corectă și îmbunătățirea traseului pacientului în sistemul de sănătate.

Societatea Română de Pneumologie este alături de persoanele care trăiesc cu astm și de familiile acestora prin campanii de informare și diagnostic precoce. Din cauza impactului major al acestei afecțiuni asupra sănătății publice, Societatea Română de Pneumologie, împreună cu întreaga comunitate de experți la nivel național, are ca prioritate îmbunătățirea continuă a managementului astmului în România, cu accent în special asupra formelor severe ale bolii.