MNŢR propune două expoziţii, una de pictură și alta de motive cusute, care intră în dialog și se întregesc. Acestea pot fi vizionate până în 3, respectiv 10 iulie a.c.
Când spunem Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), ne gândim, în primul rând, la păstrătorul elementelor ce defineau viaţa poporului nostru în comunităţile rurale, de la cadrul mai amplu – locuinţa, biserica, școala –, până la cele mai mici amănunte personale – îmbrăcămintea, obiectele folosite zi de zi în gospodărie – și până la icoanele din gospodării.
Însă dincolo de aceste mărturii ale trecutului, MNŢR și-a asumat misiunea de a menţine viu acest filon tradiţional și de a-l aduce în prezent prin încurajarea creatorilor contemporani, fie ei artiști profesioniști sau amatori pasionaţi, să înglobeze elemente de artă populară în ceea ce fac.
Ecourile acestui demers pot fi văzute, în această perioadă, în două expoziţii care intră în dialog și se întregesc una pe cealaltă. Deloc întâmplător, acestea stau sub semnul marii sărbători creștine a zilei de 24 iunie, Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, aleasă să fie și ziua de celebrare, în ţară și oriunde în lume, a iei românești.
Sala Noua Galerie găzduiește, până la 3 iulie a.c., expoziţia de pictură „Mir și borangic”. Camelia Ionescu-Popa, cunoscută ca artist iconar și pictoriţă de biserici, ne dezvăluie și alte direcţii ale abordărilor sale creative, prin care activitatea principală este mai bine reliefată și îmbogăţită cu noi modalităţi expresive.
Traseul vizitatorului – așa cum a fost gândit de istoricul și criticul de artă Luiza Barcan, curatoarea expoziţiei – este iniţiat din zona sacră, a icoanelor de sfinţi, heruvimi și serafimi. Suntem apoi introduși în seria „Mândrelor” – portrete feminine și masculine, purtând veșminte populare, reprezentate în stilul hieratic, plan, al artei bizantine, asemenea vechilor tablouri votive din biserici.
Urmează, apoi, zona laică, partea cea mai importantă a expoziţiei.
Trecând de la un tablou la altul descoperim cu uimire că ceea ce de la distanţă poate să pară o pictură abstractă cu reprezentări geometrice este, de fapt, o inedită incursiune în universul artei populare, prin recrearea unora dintre motivele pe care le întâlnim pe cămăși ori marame, dar și dăltuite în lemnul obiectelor din casă.
Observând în aceste modele prezenţa aproape nelipsită a crucii, înţelegem mai bine metafora din titlul expoziţiei. În ceea ce vedem pe simeze, chiar fiind pictură de șevalet, simţim o atmosferă de profundă spiritualitate care ne duce mereu cu gândul la biserici și icoane.
Chemarea către rădăcinile adânci ale poporului nostru este prezentă în sufletul multor conaţionali, ceea ce se poate vedea și în expoziţia aniversară a unui deceniu de activitate a Asociaţiei „Semne Cusute”, deschisă la Sala „Irina Nicolau”, până la 10 iulie 2022.
Având un titlul incitant, „Cos pentru o cauză”, expoziţia prezintă, pe de o parte, cămășile cusute pe mătase, in sau cânepă, cu multă migală și pasiune, de membrele asociaţiei, folosind modele tradiţionale.
Pe de altă parte, aceasta încearcă să sensibilizeze publicul în legătură cu semnificaţia motivelor cusute (nu doar figuri geometrice sau flori, dar și albine sau alte gâze), cu rolul pe care insectele îl au în echilibrul mediului și cu importanţa implicării fiecăruia dintre noi pentru a păstra și a salva ceea ce ne este absolut indispensabil pentru o viaţă armonioasă.
Citiți și: Universul creativ al lui Theodor Aman
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe