Dacă în anii trecuţi am avut ocazia de a ne familiariza cu creaţia unora dintre marii artiști basarabeni, precum Mihail Grecu ori Valentina Rusu Ciobanu, precum și cu cea a pictorilor contemporani consacraţi, acum avem prilejul de a-i revedea alături de alţi colegi de breaslă în contextul mai amplu, social și artistic, în care s-au format și au lucrat. 

Expoziţia „Un secol de pictură basarabeană. O sută de opere din colecţia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei” (MNAM) din Chișinău este deschisă la parterul Galeriei Naţionale a Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) până la 30 iunie a.c. Aceasta reprezintă o incursiune în istoria comună a României și Republicii Moldova, precum și în modul cum au evoluat lucrurile dincolo de Prut după 1940.

Pornind de la întemeietorii Școlii basarabene de arte frumoase, expoziţia acoperă perioada 1896-2021. Practic, mai bine de un secol din care curatorul Tudor Stavilă, istoric și critic de artă din Republica Moldova, a selectat cele mai relevante lucrări. 

Acestea oferă publicului o caracterizare cât mai cuprinzătoare a fenomenului artistic basarabean. Perioada de formare de la început de secol explorează pictura de factură clasică, ce își găsea adesea resurse în lumea satului și în folclor. Ulterior, în ciuda contextului politic nefavorabil, artiștii au reușit să își păstreze identitatea creatoare și să se abată de la directivele oficiale, realizând lucrări încărcate de emoţie și semnificaţii.

Universul rural ca sursă de inspiraţie

Printr-o fericită coincidenţă, în Sala Noua Galerie de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român poate fi vizitată, până la 19 mai a.c., expoziţia „Culorile dezgheţului. Satul basarabean în pictura anilor 1960”. Aceasta este realizată de Asociaţia pentru cultură și arte Arbor, alături de o serie de instituţii de cultură din Republica Moldova. Explorând temporal o perioadă de aparentă relaxare ideologică, expoziţia aduce în atenţie modul în care artiștii au folosit universul rural ca sursă de inspiraţie și mod de desfășurare plenară a creativităţii lor.

Este deosebit de interesant să observăm cum sunt valorificate diferit izvoadele ţărănești, teme similare fiind abordate și transmise altfel de fiecare artist. Putem astfel extinde incursiunea în universul plastic basarabean începută la MNAR, căci anumiţi artiști sunt prezenţi în ambele expoziţii. Alături de tablouri, curatoarea 
Ludmila Toma a decis să prezinte publicului în cadrul acestei expoziţii și o colecţie de cataloage și albume de artă ale artiștilor selectaţi. A ales însă și unele dintre obiectele lor personale, în încercarea de a ne oferi o mai amplă caracterizare a personalităţii lor.