La București a fost lansat un document de poziţie care ar urma să ducă la dezvoltarea unui sistem modern de transfuzie, cu beneficii pe termen mediu și lung pentru pacienţi.
Palatul Parlamentului a găzduit marţi, 24 octombrie, o masă rotundă prilejuită de lansarea documentului de poziţie „Adaptarea realităţii europene la contextul naţional pentru optimizarea sistemului de transfuzie sanguină din România în beneficiul pacienţilor”. Documentul a fost realizat de coaliţia Unitatea de sânge. „Schimbarea documentului a fost necesară, în primul rând, pentru că directivele europene care reglementează activitatea transfuzională la nivel european s-au dovedit a fi un instrument greoi în momentul de faţă. S-a constatat că există diferenţe între ţări în privinţa implementării lor, ceea ce a dus la diferenţe de calitate și siguranţă a componentelor sanguine între ţările membre ale UE”, a explicat dr. Corina Posea, membru în Comisia de Transfuzii din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Principalele direcţii de acţiune evidenţiate în document vorbesc despre creșterea conștientizării privind importanţa donării de sânge, îmbunătăţirea infrastructurii și a procesului de colectare, modernizarea infrastructurii și echipamentelor, crearea unei discipline medicale specializate în transfuzii, implementarea registrelor naţionale și digitale.
Îndeplinirea acestor criterii ţine însă de mai mulţi factori. „Acces la informatizare și automatizare putem să avem numai prin resurse umane care să aibă acces la o pregătire și o formare profesională adecvate. (...) Ele trebuie să existe, în primul rând, pentru desfășurarea unei activităţi conforme. Avem nevoie de resurse financiare”, a punctat dr. Corina Posa.
Un aspect la fel de important este construirea de noi centre și puncte de colectare a sângelui. Centrul de Transfuzie Sanguină (CTS) din București, de exemplu, deservește singur peste 60 de spitale. „București este un oraș mare, are două milioane de locuitori, este greu de accesat. Peste tot în lume, în marile orașe există peste 20 de puncte de recoltare sau colecte mobile”, a subliniat dr. Doina Goșa, directorul CTS. În același timp, spune ea, este nevoie și de o mai bună valorificare a sângelui obţinut de la donatori: „În momentul de faţă nu facem toate componentele de la donatori pentru că nu avem tehnologizată testarea. Introducerea tehnologizării, testării și procesării automate în România ar fi un mare beneficiu atât pentru pacienţi, cât și pentru sistemul de transfuzie”.
Pe de altă parte însă, eficientizarea sistemului nu se poate face fără o infuzie de resursă umană. Numărul de angajaţi din centre este insuficient, iar specialiștii în domeniu sunt din ce în ce mai puţini. „În curriculumul de Hematologie nu se acordă foarte multă atenţie pentru partea de hematologie transfuzională. Avem nevoie de personal instruit. La momentul acesta avem angajaţi asistenţi medicali generaliști pe care îi trimitem la cursuri [de formare]. Nu există un curriculum care să pregătească special aceste cadre medicale și avem nevoie de acest lucru”, a atras atenţia dr. Daniela Georgescu, șefa secţiei de Hematologie de la Spitalul Clinic Colentina.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
