Una dintre greșelile frecvente în gestionarea dermatitei atopice o reprezintă restricțiile alimentare, atrag atenția specialiștii. Acestea sunt indicate doar dacă afecțiunea este asociată cu alergii alimentare.
Dermatita atopică este cea mai frecventă afecțiune dermatologică, a arătat conf. dr. Alin Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie (SRD), în cadrul mesei rotunde „S-ar putea să trăiești cu dermatită atopică (DA). Dar asta nu înseamnă că trebuie să o suporți”, organizată recent, la București, în cadrul campaniei „Spune DA” 2025.
„Nu cu mult timp în urmă, am participat la o întâlnire cu unul dintre liderii mondiali în managementul dermatitei atopice, un profesor născut în Iași, dar care lucrează în Statele Unite. Acesta a subliniat că dermatita atopică este cea mai frecventă boală inflamatorie dermatologică, lucru pe care, mult timp, nu l-am conștientizat pe deplin”, a atras atenția președintele SRD. În acest context, el a reamintit că un studiu sociologic derulat de SRD a arătat că în România, acum aproximativ trei ani, prevalența dermatitei atopice era de 9,49% în rândul adulților și chiar mai mare în rândul copiilor.
„Aproape unu din zece adulți are o formă sau alta de DA. Prevalența la copii este și mai mare. Conform statisticilor internaționale, se estimează la aproximativ 20%, ceea ce reprezintă un procent semnificativ”, a punctat conf. dr. Alin Nicolescu.
Totodată, el a reamintit că dermatita atopică nu este o alergie, ci o boală inflamatorie: „Este important de știut că dermatita atopică netratată poate apărea prima în acest lanț inflamator, urmată de alergiile alimentare, apoi de astm și alte afecțiuni. Datele arată că forma severă, netratată, a dermatitei atopice crește riscul de a dezvolta astm bronșic între 60% și 80%”.
Cu această ocazie, președintele SRD a ținut să precizeze că gestionarea acestei afecțiuni nu necesită regim alimentar. „Este o greșeală frecventă să li se spună părinților să impună restricții alimentare copiilor fără a exista o alergie confirmată. În dermatita atopică nu este nevoie de regim alimentar. Dacă dermatita este asociată cu alergie alimentară, atunci se schimbă datele problemei și se poate discuta despre un regim personalizat”.
Prof. dr. Magdalena Constantin, medic primar dermatovenerolog, a subliniat că diagnosticarea acestei afecțiuni poate fi dificilă uneori, fapt ce duce la o subdiagnosticare a în țara noastră, comparativ cu vestul Europei: „În România, conform statisticilor, avem, poate mai multe cazuri de psoriazis decât de DA. De multe ori, colegii noștri reușesc să pună diagnostice parțiale, fără a le cumula într-un tot care reprezintă această boală”.
Ea a arătat că ghidurile de tratament din țara noastră sunt aliniate la cele internaționale, în prezent, în România fiind disponibile terapii avansate pentru gestionarea DA, inclusiv terapii sistemice și biologice: „În funcție de severitate, putem folosi terapii topice, corticoterapie, inhibitori de calcineurină, fototerapie, ciclosporină sau terapii biologice. În formele severe, Dupilumab face diferența în viața pacienților.
În același timp, prof. dr. Magdalena Constantin a precizat că pacienții cu DA din țara noastră sunt bine monitorizați prin registre și chestionare de calitate a vieții, care reflectă mai bine povara bolii din perspectiva pacientului.
Campania națională Spune DA! își propune să încurajeze pacienții să discute deschis cu medicul dermatolog despre impactul real al bolii și să exploreze opțiunile moderne de tratament disponibile
„Scopul nostru este să informăm și să educăm pacienții, pentru ca aceștia să poată gestiona mai ușor boala și să își îmbunătățească calitatea vieții. Chiar dacă astăzi informația este ușor accesibilă online, nu tot ce găsim este corect sau util. Rolul organizațiilor de pacienți este să vină alături de specialiști și să ofere suport practic, inclusiv în comunicarea cu medicul și în înțelegerea tratamentului. (...) Sprijinim Asociația pentru Dermatita Atopică și inițiativele care ajută pacienții să fie mai bine informați și mai activi în gestionarea bolii lor. Ei pot găsi pe site-ul nostru informații utile despre DA inclusiv instrumentul de evaluare ADCT”, a declarat Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
La rândul său, dr. Irina Antonescu, președinta Asociației pentru Dermatită Atopică, a subliniat importanța educației medicale în gestionarea afecțiunii, subliniind, totodată, necesitatea colaborării multidisciplinare în gestionarea dermatitei atopice.
„Educația pacientului este cheia: un pacient educat înțelege boala, își respectă tratamentul și are șanse reale de succes în gestionarea dermatitei atopice. Acesta este rolul medicilor și al asociațiilor de pacienți. Colaborarea interdisciplinară este esențială: pacienții pot avea comorbidități care necesită alergolog, psiholog sau chiar psihiatru. Uneori, simptomele dermatitei atopice pot fi confundate cu ADHD sau alte afecțiuni, iar tratarea corectă a dermatitei normalizează starea copilului”, a conchis aceasta.
Foto: Politici de Sănătate
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe