Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate, factori esențiali pentru asigurarea unui impact real și durabil al culturii asupra societății, atrag atenția specialiștii care au contribuit la elaborarea lui. 

Autorii Barometrului propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susțină inițiativele educaționale, să stimuleze colaborarea interinstituțională și să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educației și comunității. 

„Ne-am propus să încercăm să vorbim pe limba profesioniștilor, pentru că Barometrul de Consum Cultural nu se adresează publicului. Nu e o lectură plăcută să tot citești cifre din care să înțelegi jumătate”, a punctat la începutul conferinței de presă conf. univ. dr. Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).

„Ne-am adresat profesioniștilor din cultură și autorităților, ca să punem cumva o oglindă a efortului instituțional pentru producția culturală, să vedem cât, cum și ce consumă lumea în România din bunurile culturale transformate în produse. Desigur, situația nu e foarte fericită – din motive pe care noi le-am desțelenit de-a lungul timpului. Iar aici intervine echipa de specialiști care a nuanțat aceste aspecte de fiecare dată. Ne-au ajutat antropologul, statisticianul, sociologul... Trebuie să relevăm aceste aspecte sociale ale culturii, fără de care cultura nu are mare valoare per se, pentru că nu există un instrument care să măsoare valoarea artistică”, a adăugat Carmen Croitoru. 

Miercuri, 26 noiembrie a.c., a fost lansată în mod oficial publicația „Barometrul de Consum Cultural 2024. Dinamicile tipurilor de consum cultural și rolul educației culturale”, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. 

Directoarea generală a institutului a subliniat: „Astăzi avem a cincisprezecea apariție a Barometrului de Consum Cultural, care măsoară încăpățânat consumul public și consumul individual de cultură și care vă spune cam cum stăm noi în materie de înțelegere a ceea ce ni se pune pe masă. Situația nu-i foarte plăcută, nu ne vom bucura de cifre. Sunt câteva observații pe care le-am marcat și în Barometru, chiar dacă unele cifre mai cresc din când în când, scad altele. Nu avem un consum constant de cultură și avem niște bariere care se adâncesc.  

În numărul acesta din Barometru am ales să ne aplecăm asupra unei bariere pe care eu, ca teoretician, o consider fundamentală: înțelegerea – educația culturală, capacitatea de a înțelege metafore, semnificații, simboluri. Oamenii nu mai înțeleg asta. Ei nu mai înțeleg – pe de o parte, pentru că în copilărie și în adolescență nu au avut nicio experiență culturală. Pe de altă parte, pentru că nu înțeleg în ce «limbă» se vorbește acolo. Asta ar trebui să fie grija noastră pentru generația care urmează. Pentru că sărăcia de imaginație și creativitate și incapacitatea omului de a se înțelege pe sine într-un context cultural sunt periculoase. N-o spun eu.O spun sociologi și teoreticieni și oameni de comunicare”. 

Dispreț pentru omul care citește

În opinia directoarei Carmen Croitoru, România are toate resursele posibile, dar are un factor care nu o ajută: „un fel de dispreț pentru omul care gândește și vorbește liber, un fel de dispreț pentru omul care citește, un fel de dispreț care se întinde până la profesori ș.a.m.d. (...) Educația culturală este cumva greșit înțeleasă, pentru că lumea se repede la educație artistică. Nu e deloc același lucru! Ceea ce probabil vom reuși să determinăm [prin intermediul Barometrului de Consum Cultural] va fi încă un strat de înțelegere”.

Dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare la Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a prezentat ieri, în fața presei, datele și concluziile Barometrului de Consum Cultural, cu date valabile pentru anul 2024: „De aproape 20 de ani ne încăpățânăm să transformăm un sondaj de opinie într-un instrument de lucru util pentru managerii culturali și un instrument de fundamentare a politicilor culturale din țara noastră. Încercăm, prin acest studiu, să dăm în primul rând o voce omului obișnuit, acelui om prin al cărui comportament se dezvoltă o mentalitate care ulterior se reflectă, să dăm și o cultură”. 

De asemenea, dr. Anda Becuț Marinescu a amintit că „noi vorbim de cultură în sens larg, dar observăm că există mai multe culturi și mai multe mentalități. Lucrurile sunt diferite în București față de mediul rural sau față de orașele mici. Încercăm să scoatem în evidență aceste diferențe și să ajutăm artiștii să-și adapteze oferta și să fie flexibili în dezvoltarea unei oferte culturale adaptate la așteptările, la nevoile publicului. Totodatăm, încercăm să observăm niște tendințe, pe care să le folosim pentru a putea proiecta în viitor niște decizii fundamentate științific”. 

Ce au constatat autorii cu ocazia acestei ediții, dar și luând în calcul analizele din ultimii zece ani? 

„Că asistăm la o schimbare culturală, o schimbare a valorilor, o schimbare în plan axiologic printr-o importanță mai mare acordată sociabilității și modurilor de petrecere a timpului liber spre zona de divertisment”, a completat dr. Anda Becuț Marinescu. 

„Dar se menține și un corpus de practici sociale asociate valorilor tradiționale. Această schimbare culturală nu este o ruptură bruscă și radicală, însă se remarcă această dinamică hibridă. Această dinamică hibridă semnalează existența unor clivaje, a unor bariere care uneori blochează accesul la unele bunuri culturale și expresii artistice. Una dintre cele mai importante bariere – dacă nu cea mai importantă barieră –  este educația, în special educația culturală. Din acest motiv, am dedicat această ediție aprofundării acestui subiect.” 

Din analizele răspunsurilor, „am putut observa că dintre practicile culturale în spațiul public, cele mai mari procente și tendință de creștere în ultimii zece ani s-au înregistrat în special pentru vizitarea unui monument istoric, pentru obiectivele de patrimoniu, inclusiv vizitarea muzeelor, chiar dacă sunt mici modificări din 2023 până în 2024”, a afirmat dr. Anda Becuț Marinescu. 

Totuși, spune ea vizitarea obiectivelor de patrimoniu este printre cele mai răspândite forme de practică de consum cultural în spațiul public. „În cazul spectacolelor de teatru, observăm în ultima perioadă o tendință de stagnare. O relativă creștere am identificat și în cazul vizionării filmelor în cinematograf. Aceeași stagnare e observată pentru mersul la bibliotecă, pe fondul unor scăderi ale practicilor de lectură în general, am observat noi – și coroborat – cu închiderea multor biblioteci, cu desființarea multor biblioteci, în special în orașele mici. Participarea la sărbători, evenimente locale pare că este pe o tendință de creștere fulminantă în ultimii ani.” 

Conf. univ. dr. Carmen Croitoru a venit cu o explicație interesantă: s-au multiplicat sărbătorile. „Am avut parte de multe tipuri de evenimente în aer liber, gratuite, pentru populație și majoritatea sunt evenimente electorale. Asta duce și la o scădere a gustului. Este o pervertire a gustului publicului pentru astfel de lucruri. Lumea, când vede lucruri gratuite, grandioase, cu muzică tare, crede că alea sunt de bună calitate. E vina noastră că le acceptăm, ar trebui să fim mai prudenți în a găzdui sau încuraja asemenea manifestări”, a conchis Carmen Croitoru. 

Dr. Anda Becuț Marinescu, director de cercetare la INCFC, a continuat prezentarea datelor din Barometru, amintind că s-a observat că practicile de relaxare predomină în defavoarea activităților cu caracter preponderent cultural: 

„Aici mă refer la creșterea consumului de muzică, scăderea interesului pentru lectură. Și în anul acesta a fost și o mică scădere a procentelor pentru vizionarea de programe TV. Însă nu neapărat pentru vizionarea de filme, pentru că aici interesul este destul de crescut”. 

Totodată, dr. Anda Becuț Marinescu a afirmat că noutatea acestei ediții a fost o analiză concentrată mai degrabă pe o segmentare a tipurilor de consumatori. 

La această ediție a Barometrului de Consum Cultural, autorii au încercat să ofere managerilor culturali instrumente prin care să se raporteze la public în funcție de diferite categorii de public. 

„Din păcate, avem un procentaj foarte mare pentru non-public. Este acea categorie de populație care înregistrează bariere din perspectiva educației culturale. Și este foarte, foarte greu de transformat non-publicul într-un public. Este nevoie de un efort susținut, pe ani de zile”, a explicat dr. Anda Becuț Marinescu. 

Publicul stabil este la polul opus, pentru că înregistrează cele mai mici procente, însă el este acea categorie de public pe care managerii culturali se bazează, este și acea categorie de public numit „captiv”, a amintit dr. Anda Becuț Marinescu (prima din stânga - foto mai jos): 

„Din păcate, uneori, mare parte din atenția pe care managerii culturali o au se îndreaptă spre această categorie de public. Însă noi considerăm că ar trebui să fie mai atenți și la alte două categorii, care înseamnă publicul potențial – cel care înregistrează în unele cazuri procente consistente – și publicul ocazional. Aceste două categorii de public sunt cele care, din punctul nostru de vedere, ar merita o mai mare atenție pe viitor, iar pe marginea lor se pot construi programe adaptate”. 

O concluzie importantă de la care ar trebui să se pornească în dezvoltarea strategiilor este aceea că importanța culturii este conștientizată la nivelul populației generale, la nivelul oamenilor obișnuiți, a mai punctat dr. Anda Becuț Marinescu: „Întrebarea este cum și în ce fel putem canaliza această conștientizare și cum să-i aducem mai aproape de produsele și creațiile culturale pe acești oameni, în relație bineînțeles cu zona educațională”. 

Galerie imagini (3)

Acest parteneriat între educație și cultură ar trebui să se construiască pornind și de la așteptările oamenilor, mai spune directorul de cercetare: „Noi am încercat să vedem dacă au participat, dacă sunt familiarizați cu ideea de educație culturală. Și am putut observa că un mare procent de populație nu a participat niciodată [la educație culturală]. Am constatat că instituțiile culturale au un rol esențial în această misiune de a aduce informația într-un mod facil și ușor de înțeles, mai ales pentru tinerele generații”. 

Metodologie 

Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediția 2024, reprezintă un sondaj de opinie, pe un eșantion reprezentativ național. Sondajul urmărește să prezinte modelele de consum cultural şi să colecteze date despre teme de actualitate, în legătură cu peisajul cultural din România. Fiecare ediție a Barometrului de Consum Cultural cuprinde două categorii majore de informații culese: 

• categoria I – întrebări care se păstrează neschimbate cu ocazia fiecărei ediții şi care permit realizarea unor comparații multianuale, referitoare la consumul cultural public și consumul cultural non-public; 

• categoria II – secțiuni tematice care permit realizarea unor analize specifice pe diferite teme de actualitate. În această ediţie secţiunea tematică s-a concentrat pe analiza relației dintre cultură și educația culturală. 

Eșantionul este reprezentativ la nivel național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ este de 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing). 

Pentru fiecare respondent au fost înregistrate datele socio-demografice, ceea ce a permis să fie validată structura eșantionului: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și subregiunile de dezvoltare. 

„Barometrul de Consum Cultural 2024” poate fi descărcat de aici.