Dată fiind creșterea ponderii imunofenotipării prin citometrie în practica curentă și în cercetare și creșterea necesităţii rezolvării unor probleme de standardizare și a schimbului de experienţă între specialiști, a fost înfiinţată în 2004, la București, Asociaţia de Citometrie din România, societate știinţifică afiliată la Societatea Internaţională pentru Progrese în Citometrie și având un parteneriat cu Asociaţia Franceză de Citometrie.

Nu întâmplător, iniţiativa înfiinţării Asociaţiei a aparţinut unor cercetători pionieri în acest domeniu, activând în cadrul hematologiei. Ea reunește în prezent un număr important de cercetători și cadre universitare din domeniile biologiei, biofizicii, biochimiei, medicinei, ingineriei, președintele în exerciţiu fiind conf. dr. Horia Bumbea, iar președinte de onoare, prof. Lydia Campos (Franţa).

Citometria sau mai precis citometria în mediu fluid sau în flux (flow cytometry) este o metodologie și o tehnologie de laborator utilizată pentru sortarea celulelor în funcţie de o serie de caracteristici cantitative și calitative ale acestora.

Ea și-a găsit o largă aplicaţie în domeniul celulelor sangvine, situându-se la baza analizoarelor automate, cu largă utilizare în laboratoarele de hematologie și ulterior în imunofenotiparea automată a celulelor sângelui periferic și ale măduvei osoase dispuse în suspensie.

Aceasta din urmă constă, în esenţă, în evidenţierea și uneori și în cuantificarea diverselor antigene – aflate extra- și intracito­plasmatic – ale unei singure celule, în mod individual, prin legarea lor de anticorpi specifici cuplaţi cu fluorocromi.

Antigenele, evidenţiate într-un dispozitiv adecvat metodologiei (citometru laser), definesc, fie prin specificitatea lor unică, fie prin cea a unui grup, diferite categorii de celule care sunt astfel identificate.

Citometria în flux a devenit, cu precădere în ultimele decade, un instrument considerat indispensabil în investigarea de laborator a bolilor oncohematologice, atât pentru diagnostic, cât și pentru urmărirea și evaluarea răspunsului terapeutic.

Ea a devenit de fapt o subspecialitate complexă, având specialiști proprii, dedicaţi și cu pregătire aparte. Lucrările Congresului au fost precedate de un workshop asigurat de un grup de specialiști din Franţa și România, membri ai Asociaţiei de Citometrie, care au constituit Școala Română de
Citometrie.

Aplicaţii în imunoterapie și în COVID

În sesiunile de hematologie și imunologie susţinute de autori români și străini (Franţa, Spania, Elveţia), lucrările au fost deschise de prof. Lydia Campos, care a su­bliniat progresele remarcabile, unele în curs, obţinute în tehnologia citometriei în flux, adevărate provocări pentru noile generaţii de citometriști.

Au fost abordate subiecte precum „Modificările mielodisplazice, decelate doar prin citometrie în flux în mielomul multiplu”, precizându-se că acestea sunt consecinţa dereglărilor survenite în celulele stem hematopoietice încă de la începutul bolii mielomatoase și doar rareori sunt secundare terapiei, fapt cu implicaţii de ordin practic.

Un alt subiect – „Aplicaţii noi ale citometriei în flux în decizii privind imunoterapia” – s-a referit la modificările conformaţionale pe care le poate suferi proteina PD-L1, modificări ce pot afecta eficienţa inhibitorilor specifici. Alt subiect a abordat implementarea protocoalelor Consorţiului știinţific „EuroFlow”, un program al Comisiei Europene creat în 2005 pentru sprijinirea cercetării știinţifice și a dezvoltării în domeniul biotehnologiei.

De un interes mai general și cu aplicaţii ale imunofenotipării prin citometrie în flux pentru cuantificarea limfocitelor B, T și NK s-a bucurat comunicarea efectuată la Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”.

Astfel s-a arătat dinamica răspunsului imun umoral și celular la infecţia cu virusul SARS-CoV-2, variantele Alpha și Delta, la trei loturi de subiecţi – infectaţi, infectaţi și vaccinaţi și numai vaccinaţi cu vaccin ARNm –, evaluare făcută în diverse etape pe parcursul a nouă luni.

A rezultat că anticorpii neutralizanţi persistă, dar nivelul lor scade treptat până la niveluri mult reduse la sfârșitul intervalului ales, că răspunsul imun celular este intens și omogen la cei care au trecut prin boală și au primit și vaccinul și că nivelurile detectabile de interferon gamma se întâlnesc la toate cele trei categorii de subiecţi.

Citiți și: Premieră la IRGH Cluj Copil de 2 ani și jumătate tratat endoscopic