La ora actuală se dezvoltă o industrie a tehnologiei care îi permite purtătorului să afle în timp real date despre starea lui de sănătate.
Relativ recent îmi vine la cabinet un pacient tânăr, educat, cu posibilităţi financiare și-mi cere o a doua opinie. Îmi spune că ceasul lui inteligent de ultimă generaţie îi indică un risc crescut de a face diabet zaharat tip 2. Și, foarte mândru de ceasul lui, îmi spune că acesta îi face o verificare EKG, îi verifică și ritmul cardiac, temperatura etc. Atunci m-am întrebat de ce ar mai avea nevoie un astfel de pacient de serviciile unui medic.
La ora actuală se dezvoltă o industrie a tehnologiei care îi permite purtătorului să afle în timp real date despre starea lui de sănătate. Pe prim-plan sunt aceste ceasuri inteligente, dar au mai apărut și inele, și brăţări similare.
În Marea Britanie se discută deja despre propunerea de a oferi echipamente purtabile milioanelor de pacienţi ai NHS (National Health Service). Ele le-ar permite acestora să monitorizeze, de acasă, simptome precum reacţiile la tratamentele pentru cancer.
Deocamdată sunt câteva probleme care limitează folosirea pe scară largă a acestor aparate, cum ar fi: preţ mare (nu oricine își permite un astfel de aparat), frecvente erori date de utilizarea defectuoasă, dar și de interpretarea greșită a informaţiilor de către purtător. Unii medici din Statele Unite și Marea Britanie (unde s-a dezvoltat mai mult această industrie) sunt deschiși la utilizarea datelor oferite de aceste aparate. Dar tot ei atrag atenţia că riscăm să dezvoltăm o societate a ipohondriei și supramonitorizării corpului uman. Avem cu toţii cel puţin câte un pacient anxios care și fără această aparatură ne suprasolicită pentru simptome fără relevanţă clinică majoră. Mă întreb cât de des ar apela în mod eronat sistemul medical, medicul, un astfel de pacient având la mână un „ceas inteligent”, el (pacientul) nefiind pregătit pentru a interpreta corect datele oferite de această tehnologie.
Pe viitor intuiesc că această tehnologie se va dezvolta, probabil că se va ieftini, devenind tot mai accesibilă și se va combina cu inteligenţa artificială. Astfel, va exista riscul ca tot mai mulţi pacienţi să se prezinte la medic pentru o a doua opinie. Rămâne de văzut dacă societatea va considera că e mai ieftin și mai sigur ca pacientul să se prezinte totuși la medic pentru un diagnostic și tratament sau dacă va considera că cel puţin pentru afecţiunile obișnuite medicul poate fi înlocuit de această aparatură. Oare vom ajunge ca în viitor, medicul să fie un tehnician care știe opera cu astfel de aparatură? Sau vom ajunge să fim operaţi de roboţi?
Deocamdată, sistemele medicale duc lipsă cronică de medici. Știm că există „deșerturi medicale”, inclusiv la noi, lipsite chiar și de asistenţă medicală primară.
Mai nou, citeam că Parlamentul Slovaciei a adoptat recent o lege care le-ar putea interzice medicilor să protesteze faţă de salariile mici și să-i oblige să continue să lucreze, nepermiţându-le să demisioneze sau să se pensioneze. Neintrând în politică (Slovacia are o coloratură politică ce probabil permite „munca obligatorie”), rămân totuși cu convingerea că, cel puţin până într-un viitor mediu, societatea mai are încă nevoie ardentă de medici.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe