Newsflash
Interviuri

Medicina de laborator, o specialitate complexă

de Demostene ŞOFRON - ian. 20 2023
Medicina de  laborator, o specialitate complexă

Dinamică și într-o continuă dezvoltare, Medicina de laborator a făcut progrese majore începând cu anul 2008, spune prof. dr. Alexandra Mărioara Crăciun.

CARTE DE VIZITĂ:

  • Titular al cursurilor de biochimie metabolică, biochimie clinică, UMF „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca
  • Medic primar Medicină de laborator (biochimie, microbiologie, imunologie, hematologie)

doctorita

Ce v-a atras spre Medicina de laborator?

Dinamica ei, dezvoltarea pe care a avut-o în ultimii 30 de ani: apariţia unor metode tot mai performante și rapide de diagnostic, introducerea automatizării în toate compartimentele laboratorului medical.

Tehnologiile moderne, biotehnologia, în special aplicată în domeniul diagnosticului de laborator, au permis apariţia unor noi markeri de diagnostic de laborator, cu ajutorul cărora putem preveni din timp sau putem monitoriza evoluţia unor patologii cronice sau maligne.

Aceste progrese continuă și azi, direcţiile de dezvoltare în domeniul diagnosticului fiind legate de inteligenţa artificială. Analiza informatică a datelor de laborator, asociată cu alte investigaţii paraclinice, la care se adaugă date rezultate din anamneza pacientului, fac obiectul multor cercetări în prezent.

Care sunt factorii care afectează rezultatele testelor de laborator?

Rezultatele de laborator sunt influenţate în primul rând de factorii preanalitici. Cele mai multe rezultate incerte pot fi cauzate de medicaţia pacientului, de probe biologice recoltate neconform sau păstrate necorespunzător.

În cazul în care interferenţele medicamentoase sunt cunoscute, fiind declarate de pacienţi, rezultatele vor fi însoţite de observaţii care pot justifica anumite neconcordanţe. În condiţiile în care sunt respectate normele de calitate, factorii analitici sunt generatori de puţine erori. De altfel, activitatea de testare în laboratorul medical se supune și unor controale externe de calitate, dar și unor standarde internaţionale.

Organigramă bine stabilită

Un medic de laborator are și sarcini administrative. Ce impact au acestea asupra muncii de laborator?

Un laborator de analize medicale are o organigramă bine stabilită. Fiecare responsabil de analiză își alocă un timp semnificativ din activitatea zilnică pentru înregistrări legate de controlul de calitate, stocul de reactivi, păstrarea dovezilor primare și a bazei de date.

Într-un laborator medical sarcinile administrative ocupă o parte importantă din activitatea medicului șef de laborator. În cazul unui laborator cu un număr semnificativ de probe zilnice, șeful de laborator nu mai dispune de timpul necesar în execuţia analizelor medicale.

Acesta este implicat în întregime în gestionarea activităţii laboratorului, cu toate problemele care apar. De asemenea, este interfaţa între laborator și secţiile clinice, pentru discutarea unor rezultate care necesită analizarea împreună cu medicul curant. Nu în ultimul rând, medicul șef de laborator este și parte reprezentantă în relaţia cu casele de asigurări, asumându-și respectarea unor clauze contractuale.

Un rezultat poate fi mai bun sau mai puţin bun de la un laborator la altul?

Nu este vorba de un rezultat bun la un laborator și un rezultat mai puţin bun la altul. Este vorba de rezultatul pe care l-a obţinut fiecare laborator din proba recoltată. Probele pot fi diferite.

Diferenţa dintre rezultate depinde de aparatura folosită, reactivi, calibrări și tipul materialelor de referinţă utilizate la controlul de calitate, ce se reflectă în incertitudinea de măsurare pentru analistul respectiv, specifică fiecărui laborator.

Conceptul de bun sau mai puţin bun este relativ. Depinde cu cine ne comparăm. În analiza rezultatelor controlului extern de calitate, unde sute de laboratoare primesc aceeași probă pentru analiză, se analizează în ce măsură rezultatul unui laborator se situează faţă de media rezultatelor primite de la toate laboratoarele.

În cazul în care analiza rezultatelor ia în comparaţie același tip de aparatură și metodă utilizată, analiza statistică poate să confirme doar dacă laboratorul se situează mai aproape sau mai departe cu rezultatele sale faţă de alte laboratoare.

Un domeniu cu progrese majore

Ce statut are astăzi Medicina de laborator în România?

Medicina de laborator a făcut progrese majore începând cu anul 2008, când a devenit obligatorie acreditarea laboratoarelor în
vederea încheierii contractelor cu casele de asigurări. Ea este o specialitate complexă.

Cu toate că responsabilitatea diagnosticului este a specialistului clinician sau a medicului de familie, în final, diagnosticul se bazează în mare măsură pe rezultatele de laborator. În principal, rezultatul eliberat de laborator depinde de metoda de determinare aleasă, de aparatură, de reactivi, dar și de personalul din laborator care urmează proceduri analitice specifice.

În această complexitate de factori, medicul de laborator trebuie să fi capabil să ţină sub control aspectele tehnice și să analizeze rezultatele critic și din perspectivă medicală, bazându-se pe dovezi.

De multe ori, un diagnostic corect are în vedere colaborarea între medicul clinician și specialistul de laborator. În condiţiile în care aceste colaborări între paraclinic (laborator) și clinic sunt urmate de un diagnostic corect și la timp, statutul lor este apreciat.

Sunt absolvenţii interesaţi de această specialitate?

Absolvenţii sunt interesaţi tot mai mult de această specializare. Unii dintre ei sunt interesaţi să își dezvolte abilităţile de cercetare în cadrul masteratelor sau doctoratelor în medicină.

Nu doar absolvenţii UMF sunt interesaţi de Medicina de laborator. În ţara noastră, personalul cu studii superioare din laboratoare este format și din biologi, chimiști, biochimiști sau farmaciști. Datorită unui background heterogen al absolvenţilor fără pregătire medicală, a devenit tot mai necesară implementarea unui limbaj medical absolvenţilor ne-mediciniști.

UMF Cluj a considerat oportun, prin existenţa masteratelor profesionale, să își asume pregătirea absolvenţilor facultăţilor de chimie, biologie, biochimie care doresc să urmeze o carieră în laboratoarele din sistemul sanitar din ţara noastră.

Masteratul Laborator medical le maximizează şansele de încadrare pe piaţa muncii în laboratoarele din ţară, dar și din UE. De asemenea, absolvenţii masteratului au posibilitatea să se înscrie la studii doctorale, însă, cel puţin până acum, prevalează interesul privind obţinerea calificării de chimist medical, biochimist medical și biolog medical.

Citiți și: Istorii despre istorie... a Medicinei

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe