Asociațiile de pacienți critică noile criterii medico-psihosociale pentru încadrarea în grad de handicap, aprobate luna aceasta. Potrivit acestora, reforma riscă să devină „o operațiune de cosmetizare statistică: numărul persoanelor cu dizabilități va scădea artificial, iar bugetul statului va „economisi” tocmai pe seama celor mai vulnerabili

„Oficial, scopul [noului ordin] este «aliniere la standardele internaționale» și «evaluarea funcțională a persoanei». În realitate, mii de oameni cu boli cronice sau dizabilități se tem că vor fi «vindecați» din pix  – adică radiați de pe listele de beneficiari prin simpla redefinire a handicapului”, au arătat mai multe asociații de pacienți, într-un comunicat de presă.

Potrivit acestora, mulți pacienți cronici – bolnavi oncologici, neurologici, psihiatrici sau locomotori – pot pierde sprijinul financiar și accesul la servicii sociale pentru că nu îndeplinesc noile criterii de severitate stabilite în ordinul legislativ, deși starea lor medicală nu s-a schimbat.

Ce critici sunt aduse Ordinului

Reprezentanții asociațiilor de pacienți au arătat că noul Ordin nu respectă Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății, documentul fundamental care definește, la nivel global, modul modern de evaluare a dizabilității. „În loc să adopte modelul biopsihosocial, care analizează impactul bolii asupra vieții cotidiene, relațiilor sociale și participării comunitare, Ordinul menține o viziune strict medicală, concentrată exclusiv pe diagnostic și deficiență. Această abordare ignoră funcționalitatea reală a persoanei și contravine principiilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități”. 

În plus, această abordare nu doar că ignoră funcționalitatea reală a persoanei, ci este și economic ineficientă: „Modelul biopsihosocial, aplicat în majoritatea țărilor europene, este cel mai cost-eficient: sprijinul acordat persoanelor pentru a trăi independent reduce internările repetate, costurile medicale și necesitatea instituționalizării”.

Totodată, ordinul nu creează un cadru normativ pentru deinstituționalizare și integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilități psihosociale sau intelectuale: „România continuă să ignore hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, care au sancționat statul pentru condițiile degradante și lipsa alternativelor comunitare oferite persoanelor internate în centre rezidențiale. În locul reformei reale a serviciilor, s-a preferat o reducere administrativă a numărului de beneficiari, sub pretextul «eficienței»”.

Mai mult decât atât, noile criterii riscă să lase mii de persoane care nu se pot îngriji singure fără dreptul la asistent personal – un sprijin vital, fără de care viața independentă devine imposibilă. Potrivit reprezentanților pacienților, această decizie afectează nu doar persoanele cu dizabilități, ci și familiile lor, care devin singure responsabile de îngrijirea, tratamentul și supraviețuirea celor dragi, adesea fără resurse și fără sprijin instituțional.