Newsflash
Interviuri

La Covasna, cardiologul are 16 zile să monitorizeze un pacient

de Dr. Laura Davidescu - nov. 26 2021
La Covasna, cardiologul are 16 zile să monitorizeze un pacient

Să primești vestea că trebuie să faci o operaţie pe inimă nu este un mesaj ușor pentru pacient. Uneori, discuţia cu pacienţi similari ajută mai mult decât sfatul specialistului, spune dr. Tatár Márta.

Doctoriţa Tatár Márta a venit prima oară la Covasna pe când era studentă în practică, însoţind un grup de pacienţi. A fost impresionată de condiţiile de lucru existente pe atunci în Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Géza” și a decis să se dezvolte profesional în acea unitate sanitară.

1

Mulţi ani mai târziu, vorbește cu pasiune despre efectele gazului de mofetă asupra diverselor patologii, despre proiectele de cercetare foste, actuale și viitoare, dar mai ales despre pacienţii trataţi, pe care se bucură să-i revadă la controale ani de-a rândul.

Anii ,70, știinţă de vârf la Covasna

Cum aţi ajuns să practicaţi cardiologie recuperatorie la Covasna?

Am terminat Medicina la Târgu Mureș și, chiar atunci, pe când eram studentă, a apărut acest concept, al recuperării cardiovasculare active, care era promovat de profesorul Kikeli, iar eu mi-am scris lucrarea de diplomă pe această temă, sub îndrumarea sa. Am venit prima dată la Covasna cu un lot de pacienţi post-infarct și eram extrem de curioasă ce se întâmplă.

Ulterior, din n motive, am ales acest spital naţional, pentru că aveam perspective de a lucra în cercetare. Aveam electrocardiograf aici, puteam face carotidograme, aveam și un sistem de monitorizare – nu apăruse holterul încă. Măsuram tensiunea înainte și după mofetă, înainte și după baia carbogazoasă...

În anii ‘70, la Covasna era o viaţă știinţifică importantă, cu simpozioane anuale, profesori invitaţi din toate centrele de cardiologie.

Acum se mai face cercetare aici?

Încercăm. Nu cu aceeași intensitate cu care am tras concluziile pentru a elabora metoda de tratament Covasna, un model de reabilitate unic, înregistrat ca valoare transilvăneană.

A fost prezentat și la nivel european și este dovedit că folosim aceleași criterii de reabilitate prescrise de Societatea Europeană de Cardiologie – kinetoterapie, medicaţie, dietă și, în plus, încorporăm factorii naturali.

Recomandările în curs au apărut după ce noi puseserăm la punct metoda Covasna! Apropo de cercetare în era evidence based medicine – să știţi că nu putem să facem tratamente cu mofetă fără să folosim CO2, cu alte cuvinte, nu putem să avem un grup de control. Practic, ceea ce urmărim noi este compararea unor parametri la venire și la externare.

Ce presupune metoda Covasna?

Este o metodă de reabilitare cardiovasculară, care se face conform ghidurilor europene, completată cu folosirea procedurilor naturale carbogazoase din Covasna. Asta este esenţa!

Aţi avut și pacienţi celebri?

În oraș, da. Profesori universitari, actori, compozitori, sunt multe personalităţi care au venit la cură aici.

E foarte plăcut când merg la vizită, iar un compozitor din Cluj mă așteaptă cu notele scrise pe portativ.

Vin mulţumiri din partea unor scriitori și cercetători, că au putut să-și termine lucrările datorită recuperării sănătăţii după cura la Covasna.

Pacienţi studiaţi din toată ţara

Descrieţi-ne un caz care v-a impresionat.

Fiecare caz ne impresionează. Avem mulţi pacienţi care vin cu regularitate și faptul că ne spun că, pentru ei, suntem unicul loc unde cardiologul are timp 16 zile să se ocupe de ei, să fie evaluaţi complex, să se discute cu ei, ne impresionează.

Monitorizarea permanentă contează extrem de mult, pe lângă programul de recuperare pe care îl fac la noi. Când ţi se spune că trebuie să fii operat pe inimă, să faci o înlocuire de valvă, nu e un mesaj ușor pentru pacient.

Am avut pacienţi care au venit în ideea că poate îi ajută tratamentul din staţiune și pot amâna operaţia, chiar dacă aveau indicaţie clară de chirurgie. La noi, ei intră în contact cu cei care au trecut deja prin asemenea intervenţii și se conving rapid să nu mai amâne, capătă curaj!

Apoi revin după șase luni la control și ne spun: „Mulţumesc, doamna doctor, mă simt foarte bine, totul e OK!”. Având acești pacienţi care revin, asta mi-a permis să-mi scriu teza de doctorat legat de aderenţa pacienţilor cu hipertensiune la tratament.

Astfel am putut să studiez 350 de pacienţi din întreaga ţară, care au revenit trei ani pentru monitorizare, la fiecare șase luni. Așa mi-am putut da seama ce se întâmplă cu hipertrofia ventriculară stângă, am putut să fac chestionare repetate de aderenţă la tratament.

Când faci cercetare într-un centru universitar, ești condiţionat de pacienţii din acea zonă, dar eu am avut pacienţi studiaţi din Vaslui până-n Timișoara și din Satu Mare până în Constanţa, un eșantion mai reprezentativ pentru România decât multe alte lucrări.

Ce s-a întâmplat cu activitatea dvs. la începutul pandemiei?

În 2020, cât activitatea Spitalului de Recuperare a fost suspendată, nici nu aveţi idee câte telefoane am primit de la pacienţi care își doreau foarte mult să ajungă aici. A fost un an greu și pentru medici, dar și pentru pacienţii care sunt obișnuiţi să vină în mod regulat la recuperare.

E mare echipa spitalului?

Momentan sunt 20 de medici, ceea ce e bine. Avem și balneologi, care ne ajută în bolile reumatice asociate și la stabilirea procedurilor de fizioterapie, care nu sunt totuși specialitatea noastră.

Ne-ar trebui mai mulţi kinetoterapeuţi, pentru că avem din ce în ce mai mulţi pacienţi cu insuficienţă cardiacă, iar la ei procedurile trebuie să fie strict individualizate.

S-a schimbat profilul pacientului în ultimul deceniu?

Avem din ce în ce mai mulţi pacienţi care sunt și diabetici, e o creștere exponenţială! Am constatat și o îmbătrânire, ca vârstă medie a pacienţilor; probabil și din acest motiv sunt atât de mulţi pacienţi cu insuficienţă cardiacă. Aceasta ar fi schimbarea evidentă și marcantă. În rest, patologia este destul de persistentă.

14.000 de cardiaci concomitent, într-o singură localitate

Cum poate ajunge o persoană cu probleme cardiace să se trateze la Covasna?

Pacienţii pot beneficia de metodă atât în Spitalul de Recuperare, pe baza trimiterii de la medic și a programării prealabile, dar și în bazele de tratament ale hotelurilor din staţiune. Din păcate, ajung acolo și persoane cu tulburări de ritm, cu insuficienţă cardiacă.

Aceștia sunt redirecţionaţi către spital, pentru consult și chiar urgenţe. Spitalul e baza știinţifică a tot ceea ce înseamnă clienţi, nu pacienţi ai bazelor de tratament. În ultimii cinci-șase ani, Brașovul este și centru intervenţional pentru urgenţele cardiace, ceea ce este un lucru foarte bun pentru staţiunea Covasna.

Imaginaţi-vă că aveţi într-o singură localitate 14.000 de bolnavi cardiaci. Evident că apar și urgenţe în care ai nevoie de o coronarografie cât mai rapidă.

Până ajungea bolnavul la București, risca să depășească fereastra de timp în care poate fi administrat tratamentul.

Acum, sindroamele coronariene acute, indiferent că sunt din spital, din oraș sau din hotelurile din staţiune, ajung la timp la cardiologie intervenţională, ceea ce este foarte bine.

Încercăm chiar să întărim colaborarea cu toate centrele intervenţionale din ţară, pentru a ne trimite apoi la recuperare pacienţii lor. Unii sunt tineri care au avut intervenţii cardiace, iar dacă ajung după aceea la noi în centru, le prescriem tratament medicamentos și le recomandăm controlul la șase luni.

Aici discutăm cu ei legat de abandonarea fumatului, vedem dacă ajungem la valorile-ţintă cu colesterolul, dacă au rămas sau nu cu angor restant. Încercăm să împrospătăm colaborarea cu cardiologii din toate judeţele.

Citiți și: Inhibitorii punctelor de control, aliaţi în cancerul pulmonar

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe