Ce reprezintă perioadele caniculare pentru pacienţii cardiaci? Cât de periculoase sunt ele pentru aceștia? 

Perioadele de căldură vin cu transpiraţii și, deci, deshidratare. Aceste perioade sunt extrem de periculoase, în special pentru persoanele vârstnice, la care senzaţia de sete este redusă. Deshidratarea este responsabilă inclusiv de hipotensiunea ortostatică, asociată cu un risc major de cădere la schimbarea poziţiei. Tot din cauza deshidratării, riscul de tromboze este și el crescut în tipul verii. 

Nu trebuie uitat că vara deshidratarea este agravată de cafea, alcool, dar și de aportul crescut de medicamente diuretice. În general, vara pacienţii cardiaci fragili trebuie să se hidrateze corect în cursul zilei – nu trebuie să aștepte până apare setea –, să nu iasă din casă pe timp de caniculă și să nu întrerupă medicaţia fără aviz medical.

Mulţi români se plâng de „tensiune arterială oscilantă”. Există așa ceva sau este vorba de un mit? Are aceasta legătură cu felul în care fiecare își monitorizează tensiunea arterială sau complianţa la tratament?

Hipertensiunea arterială oscilantă este un mit. Sigur, are legătură cu felul în care fiecare își monitorizează tensiunea arterială – dacă o măsurăm la fiecare 15 minute, de fiecare dată vom avea valori diferite. Orice valoare sistolică între 110 și 130 mmHg este normală. Un tensiometru care arată mereu aceeași valoare trebuie schimbat sau recondiţionat – există schimbări în organism de la o oră la alta. De asemenea, variaţii ale tensiunii arteriale apar, în cazul unor pacienţi, la trecerea din clinostatism în ortostatism. Aceasta este hipotensiunea ortostatică, frecventă la pacienţii vârstnici. În general, evaluăm hipotensiunea ortostatică la toţi pacienţii peste 80 de ani.

Cum credeţi că s-a ajuns să fie cultivat acest mit în rândul pacienţilor români? Ce ar putea să facă medicii pentru a-i elibera de această teamă?

În România, hipertensiunea arterială oscilantă este cultivată și de o modalitate greșită de a administra medicaţia. Pacientul se autotratează în funcţie de valorile tensiunii arteriale – dacă în seara aceasta are 120 mmHg, nu ia medicamentul, iar mâine, bineînţeles, tensiunea lui arterială va fi mai mare. Medicul are rolul de a stabili o medicaţie care să-i menţină stabilă tensiunea arterială – de aceea luăm medicamente, ca s-o menţinem stabilă. Pacienţii  trebuie să înţeleagă că măsurarea excesivă a valorilor tensionale este o eroare. La măsurări repetate se creează frecvent o anumită stare de disconfort emoţional.

La 80 de ani, cu o inimă sănătoasă

Va ocupa prevenţia un loc ceva mai important în preocupările românilor? Simţiţi un interes mai crescut al acestora pentru prevenţie în ceea ce privește 
bolile cardiovasculare?

Cu siguranţă, da. Prevenţia ocupă și va ocupa un rol tot mai important și în viaţa românilor. Aceasta, și datorită dorinţei oamenilor, în general, de a trăi cât mai mult și, mai ales, cât mai bine. În cazul vârstnicilor, există deja cardiologul geriatru. Rolul acestuia este în creștere, mai ales pentru evaluarea vârstnicilor așa-ziși asimptomatici, care fac aritmii neresimţite, cu risc de AVC și degradare neurologică.

Mai prezintă cardiologia interes pentru tinerii medici? Vom vedea și cardiologul preventiv, așa cum există cardiologul geriatru? 
Cardiologia va rămâne extrem de interesantă pentru medici, deoarece are potenţial de dezvoltare către supraspecializări. Acum 30 de ani, de exemplu, cardiologii erau medici interniști care făcuseră o supraspecializare. 

Medicul cardiolog va fi greu de înlocuit la consult de un robot, pentru că în relaţia medic-pacient e nevoie și de empatie.

Astăzi vorbim, în cardiologie, de intervenţioniști, ecografiști, aritmologi, specialiști în imagistică cardiacă etc. Cardiologul preventiv va apărea cu siguranţă. El, probabil, se va ocupa de tinerii care doresc să știe care sunt factorii de risc cardiovascular și, mai ales, cum să-i evite, pentru a ajunge la 80 de ani cu o inimă sănătoasă.

Cardiologie în era IA

Astăzi, la modă este inteligenţa artificială (IA). Cum se raportează cardiologia la acest curent? Ar trebui ca profesioniștii din acest domeniu să se simtă în pericol de a fi înlocuiţi de IA?

Cardiologia de azi folosește deja inteligenţa artificială pentru multe dintre evaluări. Interpretarea Holter EKG este examenul cel mai banal din această arie. Un examen mai nou, însă, este evaluarea scorului de calciu, de exemplu – Agatston –, la computer-tomograful coronarian. Medicul cardiolog va fi greu de înlocuit la consult de un robot, pentru că în relaţia medic-pacient e nevoie și de empatie. Cel puţin eu sunt sigură că voi ieși la pensie consultând fără să fiu asistată de robot.

În Franţa ce rol joacă inteligenţa artificială în cardiologie?

Inteligenţa artificială este necesară în cardiologie pentru diverse investigaţii deja efectuate. În Franţa, achiziţia imaginilor la ecografia cardiacă se face deja de un tehnician de radiologie asistat de un sistem de inteligenţă artificială, care creează un raport preliminar. Bazele de date au fost alimentate cu un număr mare de examene normale, ceea ce a permis dezvoltarea unor sisteme de evaluare performante.

Inteligenţa artificială ne-a permis să urmărim acasă pacienţii cu insuficienţă cardiacă prin măsurători zilnice ale tensiunii arteriale și ale greutăţii cu un tensiometru și un cântar conectate la sistem. Softul de analiză îmi trimite un mesaj pe telefon atunci când variaţiile de puls sau ale tensiunii arteriale sunt semnificative de la o zi la alta.

Cum vedeţi viitorul cardiologiei în era inteligenţei artificiale?

Probabil că inteligenţa artificială ne va permite să facem un algoritm de evaluare a riscului cardiovascular mult mai fiabil, folosind analize medicale complexe – dozări clasice și markeri moderni: lipoproteina (a), LDLc oxidat, homocisteina serică, IL 2 –, antecedentele familiale ale pacientului și imagistica cardiacă de înaltă rezoluţie.