Newsflash
Interviuri

Zâmbetele pacienţilor vindecaţi, cea mai importantă răsplată

de Dr. Roxana Dumitriu-Stan - nov. 8 2019
Zâmbetele pacienţilor vindecaţi, cea mai importantă răsplată

Dr. Georgian Ciobotaru este medic rezident neurochirurgie anul IV în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” București, precum și la Brain Institute – Spitalul Monza.

VM 45, p.15Este absolvent al Institutului Medico-Militar și al Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Deși neurochirurgia nu a fost iniţial specialitatea pe care o avea în minte, acum profesează cu pasiune, tratând cele mai complexe patologii. În interviul pe care ni l-a acordat, medicul ne-a vorbit despre noile opţiuni de diagnostic și tratament pentru pacienţii cu epilepsie farmacorezistentă.

Care au fost motivele pentru care aţi ales neurochirurgia?
Deși nu sună tocmai idilic, dragostea mea pentru neurochirurgie s-a născut din lipsa altor opţiuni: medicina de familie era comună, epidemiologia – exotică –, iar neurochirurgia, ca să fiu sincer, mi-a fost cedată de un bun prieten, dr. Bogdan Cîrstea (căruia îi mulţumesc cu fiecare ocazie), care a preferat să aleagă medicină nucleară. Pe principiul „unde dragoste nu este, facem”, am ajuns să o îndrăgesc în decurs de câteva luni, iar acum nu m-aș putea imagina lucrând într-o altă specialitate.
Care sunt problemele întâmpinate în cadrul specialităţii dv.?
Poate cea mai mare problemă o reprezintă accesul la independenţa chirurgicală, care să simuleze viitoarele condiţii de lucru din specialitate. Însă, observând numărul limitat al cadrelor universitare, înţeleg că așa ceva nu este fizic posibil fără a afecta calitatea actului medical, iar pregătirea unui rezident nu poate constitui un motiv în acest sens. Se zvonise despre existenţa unui proiect de lege prin care se permitea rezidenţilor să beneficieze de îndrumători fără grad universitar, atât din mediul public, cât și din cel privat. Consider că liberalizarea acestei pieţe de muncă nu poate să fie decât benefică pacienţilor, ajungând să rezolve numeroase probleme legate de pregătirea rezidenţilor.
Trataţi și pacienţi cu epilepsie farmacorezistentă. Care sunt opţiunile de diagnostic și tratament pentru aceștia?
O categorie restrânsă de pacienţi care suferă de epilepsie farmacorezistentă pot fi candidaţi pentru tratamentul chirurgical în situaţia în care crizele lor prezintă un focar identificabil. Cele mai importante elemente de diagnostic sunt semiologia crizei și electroencefalografia, ideală în acest caz fiind videoEEG, care surprinde cel puţin un eveniment ictal. Este deosebit de important ca aceste examinări să fie interpretate de neurologi cu experienţă în diagnosticul și tratamentul epilepsiei. Suplimentar, acești pacienţi necesită IRM cerebrală, iniţial nativ, însă obligatoriu cu secvenţe fine și posibilitate de reconstrucţie multiplanară. În situaţia în care investigaţia clinică și encefalograma oferă indicii sugestive pentru o origine într-o arie restrânsă, însă IRM este interpretată ca fiind în limite aparent normale, există fie examinări speciale (PET-CT, secvenţe IRM speciale, IRM de înaltă calitate 3.0 sau 7.0 T, cea din urmă nefiind disponibilă în România), fie softuri de postprocesare imagistică – acestea, în cazuri restrânse, pot diagnostica leziunea epileptogenă.

ȘTIINŢA UNUI DIAGNOSTIC PRECIS

Cât de dificil se stabilește diagnosticul acestor leziuni?
Precizia diagnostică ridicată a medicilor radiologi este direct dependentă de numărul ridicat de imagini pe care aceștia îl examinează, de segmentul și patologia interesată. Imaginaţi-vă însă că puteţi suprapune precis fiecare slice din fiecare creier (examinarea se face fie în același aparat de IRM, sub același protocol, fie în tuburi diferite sub protocoale diferite, sensibilitatea și specificitatea diagnosticului fiind mai reduse în cazul din urmă) și puteţi solicita unui computer să vă răspundă la întrebarea: „Voxelul cu coordonatele x, y prezintă o intensitate A. Cât de anormală este această intensitate analizând următoarea suită de examinări IRM în aceleași coordonate?” Această tehnică poartă numele de voxel-based morphometry (VBM), iar unul dintre softurile dedicate în acest sens va fi, din luna ianuarie 2020, disponibil în cadrul clinicii noastre – Brain Institute. Studiile până la acest moment spun că softul poate oferi un răspuns favorabil în aproximativ 5% dintre cazurile de pacienţi care suferă de epilepsie farmacorezistentă, cu o IRM interpretată ca fiind normală. Însă folosirea gratuită a unui asemenea soft justifică utilizarea lui ca metodă de screening pentru toţi pacienţii care suferă de epilepsie focală, însă având examinări IRM interpretate ca normale.
Ce se întâmplă după ce a fost diagnosticată leziunea?
Odată diagnosticată, se pot folosi softuri de postprocesare de tip surface-based morphometry (SBM) în vederea obţinerii unei localizări 3D precise a leziunii, prin crearea de reconstrucţii cerebrale complexe. Acestea pot reconstrui în mod automat suprafaţa corticală, atât a substanţei cenușii, cât și a substanţei albe, pentru identificarea vizuală, în timpul intervenţiei, a aberaţiei intensităţii demonstrate de softul de VBM. Mai mult, aceste softuri de tip SBM pot calcula grosimea corticală în 300.000 de puncte diferite, demonstrând posibilitatea existenţei unor aberaţii morfologice de tipul creșterii grosimii substanţei cenușii sau alterării interfeţei substanţă albă-substanţă cenușie. Astfel se poate crea un plan chirurgical suficient de detaliat, similar unei neurochirurgii virtuale, care, odată aplicat, permite reducerea la minimum a invazivităţii: inciziile cutanate în rezecţiile leziunilor epileptogene pot fi reduse până la un minim absolut de 2-3 cm, fapt ce permite externarea pacientului în ziua a treia postoperator, în condiţii de siguranţă.
Cum pot fi implementate aceste sisteme?
Ne dorim ca pe viitor să putem vedea implementat MedicAI, un proiect care îmi este foarte drag: este vorba despre o platformă de stocare și distribuire a documentelor medicale ce va permite pacientului să acceseze facil opinia unui medic referitor la investigaţiile imagistice și paraclinice efectuate. Mai mult decât atât, am dori să includem în această platformă o reţea de inteligenţă artificială ce urmează a fi antrenată folosind exact softurile de VBM și SBM amintite. În acest fel, reţeaua va reuși să diagnosticheze o leziune epileptogenă și să creeze un plan chirurgical în timp-record, neexistând până la momentul actual un soft care să aibă la bază aceste obiective. În plus, capacitatea de recunoaștere a unor leziuni cerebrale se poate extinde și în sfera leziunilor demielinizante, platforma putând să cuantifice, în doar câteva minute, atât numeric, cât și volumetric, leziunile demielinizante, precum și volumul cerebral, acţiuni atât de necesare în tratamentul altor boli, cum ar fi, spre exemplu, scleroza multiplă. Ne dorim să finalizăm proiectele începute și să luptăm în continuare împotriva epilepsiei, cel mai de preţ ajutor în acest sens fiind zâmbetele copiilor și ale adulţilor vindecaţi.

VOLUNTARIATUL, UTIL ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Ce intervenţii chirurgicale pot fi utilizate în tratarea epilepsiei?
Cele mai simple intervenţii ce privesc chirurgia epilepsiei sunt lezionectomiile, iar cea mai complexă intervenţie o reprezintă hemisferotomia. În acest caz vorbim de un întreg emisfer aberant structural – hemimegalencefalie, accidente vasculare cerebrale perinatale unilaterale masive etc. Chiar și în acest context, efectuarea în siguranţă a unei hemisferotomii prin intermediul unei incizii de 4 cm nu supune pacientul la riscuri supraadăugate.
Aţi participat vreodată la activităţi de voluntariat?
Sigur. Am început școlărește, în anul I, cu înscrierea în cadrul Societăţii Studenţești de Chirurgie din România,ceea ce m-a făcut să câștig repede încrederea chirurgilor alături de care am lucrat datorită manualităţii dobândite în toţi cei șase ani de colaborare. Mai mult decât atât, acolo mi-am dezvoltat capacitatea de a preda studenţilor, ceea ce fac și în prezent cu mare drag. A urmat apoi decizia de a mă alătura Societăţii Studenţești de Medicină din București și apoi am efectuat puţin peste 500 de ore în cadrul UPU a Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca, activitate ce mi-a îndepărtat temerile asociate unor intervenţii urgenţe.
Care sunt calităţile-cheie pentru a avea succes în această specialitate?
Răbdarea și perseverenţa. Singurele sfaturi pe care le am pentru colegii care urmează să acceadă în această specialitate sunt: în primul rând, nu evitaţi mediul privat, chiar dacă aceasta presupune să vă cedaţi timpul liber; în al doilea rând, ascultaţi de sfatul primit de Sfântul Siluan: „Ţine-ţi mintea în iad și nu deznădăjdui!” cam pe toată perioada rezidenţiatului.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe