Ea este și vicepreședinta Colegiului Medicilor Stomatologi din Cluj. Lipsa programelor de screening, persistența factorilor de risc tradiționali și adresabilitatea redusă la controalele stomatologice fac ca numeroase cazuri să fie identificate tardiv. 

Studii recente arată o creștere a incidenței cazurilor de cancer oral la nivel global. Care sunt cauzele?
Printre cauzele majore se numără expunerea crescută la factori de risc tradiționali, precum fumatul (sub toate formele sale), consumul excesiv de alcool și igiena orală precară. În ultimele decenii, s-a observat și o creștere a cazurilor asociate cu infecția cu HPV. De asemenea, schimbările în comportamentele sexuale, alimentația deficitară în antioxidanți, inflamația cronică, alterarea microbiomului, expunerea la radiații ultraviolete (în special pentru buza inferioară) sau ionizante, neglijarea leziunilor cu potențial de malignizare, îmbătrânirea populației contribuie la această tendință. Nu trebuie uitați factorii genetici și epigenetici care joacă un rol important în această creștere. Progresul metodelor de diagnostic și raportarea mai precisă pot, de asemenea, explica parțial această tendință. 

Cât de frecvente sunt cazurile de cancer oral determinate de infecția cu HPV?
La nivel global, 15–25% dintre cancerele orofaringiene sunt asociate cu infecția HPV. Incidența acestora este în creștere, mai ales la pacienți tineri, nefumători și neconsumatori de alcool. Acest fenomen este întâlnit în special în țările dezvoltate, unde s-a observat o scădere a cancerelor asociate toxinelor clasice și o creștere a celor mediate viral. În România, datele epidemiologice sunt limitate, dar tendințele urmează modelul european: tot mai multe cazuri de cancere orofaringiene HPV-pozitive, cu prognostic mai bun și răspuns favorabil la radioterapie și chimioterapie, comparativ cu cele HPV-negative.

Populația este foarte puțin informată

Cât de informată este populația în ceea ce privește corelația dintre acestea?
Nivelul de informare a populației privind relația dintre HPV și cancerul oral este foarte scăzut. Majoritatea pacienților nu asociază infecția cu riscul oncologic oral și nu cunosc beneficiile vaccinării anti-HPV. Aceasta poate reduce semnificativ riscul de cancer orofaringian.

Cum se situează România comparativ cu alte state în ceea ce privește incidența și mortalitatea asociate cancerului oral?
Potrivit Global Cancer Observatory (GLOBOCAN) 2022, România prezintă o incidență estimată de 14,1 cazuri la 100.000 de bărbați, una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană (UE), cu aproximativ 2.000 de cazuri noi pe an. Cancerul cavității orale și al buzei se situează pe locul 14 în ierarhia națională a neoplaziilor, iar mortalitatea asociată rămâne semnificativă, cu o rată cumulativă de 0,31%. Acest lucru reflectă faptul că majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii avansate. Prin contrast, țările din Europa de Vest și Nord, unde există programe de screening, campanii de educație sanitară și vaccinare anti-HPV extinsă, raportează incidențe mai mici și rate de supraviețuire mai ridicate.

Ce rol au fumatul și consumul excesiv de alcool în apariția cancerelor orale?
Fumatul și consumul excesiv de alcool reprezintă principalii factori etiologici ai cancerului cavității orale, fiind implicați în peste 75% dintre cazuri. Fumul de tutun conține peste 50 de substanțe carcinogene (inclusiv nitrozamine și hidrocarburi aromatice policiclice) care produc mutații ale ADN-ului, stres oxidativ și inhibă genele supresoare tumorale. Aceste efecte sunt amplificate de polimorfisme genetice ale enzimelor de detoxifiere, ceea ce explică susceptibilitatea variabilă între indivizi. Alcoolul acționează atât ca agent carcinogen direct, cât și ca potențator al toxicității tutunului. În plus, alcoolul distruge bariera lipidică de protecție a mucoasei orale, crescând permeabilitatea la alte substanțe carcinogene.

Consumul simultan de alcool și tutun crește riscul de cancer

Care sunt efectele consumului concomitent de alcool și tutun?
Utilizarea concomitentă a celor două are un efect sinergic, crescând riscul de cancer oral de până la 100 de ori comparativ cu persoanele neexpuse. Acest efect este accentuat în zonele anatomice inferioare ale cavității orale – planșeul bucal, marginile limbii, gingia inferioară – unde saliva bogată în metaboliți carcinogeni stagnează. Pe lângă carcinogeneză, fumatul și alcoolul sunt incriminate în apariția unor leziuni premaligne sau cu potențial de malignizare (eritroplazie, leucoplazie, lichen plan cu displazie); în scăderea secreției salivare sau alterarea microbiomului oral, favorizând creșterea bacteriilor gram-pozitive producătoare de acetaldehidă. Acestea sunt asociate și cu încetinirea vindecării tisulare, inflamația cronică sau scăderea imunității locale, prin inhibarea funcției neutrofilelor și a celulelor natural-killer. În regiunile cu prevalență mare a fumatului și consumului de alcool (Europa de Est, Asia de Sud), se observă cea mai ridicată incidență a cancerului oral. În România, unde prevalența fumatului la bărbați depășește 30%, cancerul oral are una dintre cele mai mari incidențe din UE. Controlul acestor obiceiuri, alături de menținerea igienei orale și screeningul periodic rămân strategii fundamentale de prevenție primară și secundară a cancerului oral.

Cât de importante sunt alimentația și stilul de viață în prevenirea apariției cancerelor orale?
Alimentația și stilul de viață au un rol esențial în prevenirea cancerelor orale, influențând direct inflamația cronică, stresul oxidativ și capacitatea organismului de a repara leziunile ADN. Studii recente arată că o dietă echilibrată – bogată în fructe, legume, antioxidanți (vitaminele A, C, E), carotenoizi și polifenoli – scade semnificativ riscul de carcinom scuamos oral. În contrast, consumul crescut de carne procesată, grăsimi saturate, zahăr și alimente ultraprocesate crește inflamația sistemică și favorizează disbioza microbiomului oral. Stilul de viață joacă, de asemenea, un rol determinant. Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool, asociate cu igiena orală riguroasă, exercițiul fizic regulat și menținerea unei greutăți sănătoase reduc semnificativ riscul de transformări premaligne ale mucoasei orale. O atenție specială trebuie acordată și protecției buzelor față de radiațiile ultraviolete și consumului adecvat de apă, care menține echilibrul salivar.  

NIVELUL DE INFORMARE A POPULAȚIEI PRIVIND RELAȚIA DINTRE HPV ȘI CANCERUL ORAL ESTE FOARTE SCĂZUT.

PREVENȚIA ÎNCEPE CU OBICEIURILE ZILNICE: O ALIMENTAȚIE ANTIINFLAMATOARE, EVITAREA TOXINELOR, CONTROALE STOMATOLOGICE PERIODICE ȘI RECUNOAȘTEREA PRECOCE A LEZIUNILOR SUSPECTE POT TRANSFORMA O BOALĂ CU MORTALITATE RIDICATĂ ÎNTR-UNA PREVENIBILĂ.

Rolul medicului stomatolog nu se limitează la tratarea afecțiunilor dentare, ci include și responsabilitatea de a identifica precoce leziuni suspecte și de a educa pacienții în privința factorilor de risc, subliniază Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR). „Prevenția și diagnosticul timpuriu salvează vieți. Este nevoie de informare corectă, controale regulate și colaborare între profesioniștii din domeniul sănătății, pentru ca depistarea precoce a cancerului oral să devină o rutină medicală, nu o excepție”, spune dr. Luminița Oancea (foto), vicepreședinte CMSR.

De altfel, CMSR a constituit un grup de lucru dedicat elaborării unui set de măsuri profesionale care să sprijine implicarea activă a medicului stomatolog în detectarea timpurie a leziunilor suspecte asociate cancerului oral. Printre obiectivele asumate se numără: educația susținută a medicilor stomatologi asupra metodelor moderne de screening; demersuri instituționale pentru introducerea medicului stomatolog în tumor-board; demersuri către CNAS pentru decontarea protezelor maxilo-faciale necesare bolnavilor operați de cancer, precum și introducerea cancerului oral în Planul Național de Cancer.