Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Dr. Emilian Popovici: „Sper să nu ajungem la 2.000 de cazuri noi pe zi”

Viața Medicală
Dr. Laura Davidescu vineri, 31 iulie 2020

Coronavirusul nu pleacă niciunde, atrage atenţia conf. dr. Emilian Popovici, reputat epidemiolog. Iată care sunt proiecţiile echipei sale despre răspândirea SARS-CoV-2, dar și propunerile pe care le are pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice.

Emilian Popovici

Virusul nu va obosi, pentru că nici nu aleargă, nici nu pedalează, ţine să-mi atragă atenţia conf. dr. Popovici, vicepreședinte al Societăţii Române de Epidemiologie (SREPI), chiar din debutul discuţiei noastre. Totuși, speră că, la un moment dat, va fi „îmblânzit” de imunitatea colectivă, dar mai e destul până atunci. A ales epidemiologia ca profesie în 1990, deoarece își dorea să lucreze în învăţământul universitar, iar pe măsură ce și-a însușit-o, a ajuns să o îndrăgească din ce în ce mai mult, „pentru că este o știinţă exactă, care se bazează pe cifre și este fundamentul sănătăţii publice. Nu tratezi un pacient, ci populaţii întregi. Misiunea epidemiologului este de a rezolva probleme de sănătate uneori acute”, așa cum este și actuala pandemie.

NU AI DE UNDE SĂ SCOŢI EPIDEMIOLOGI DIN JOBEN

Câţi epidemiologi sunt România?

Nu vă pot da o cifră exactă, probabil în jur de trei sute, cert este că nu sunt destui. De exemplu, în Caraș-Severin există un singur medic primar epidemiolog. Avem o problemă de resursă umană și, când te confrunţi cu o situaţie așa cum este COVID-19,  nu ai de unde să scoţi epidemiologi din joben și nici de unde să-i imporţi.

Ce sunt anchetele epidemiologice?

Ancheta e principalul mijloc de luptă în focarul de boală transmisibilă și se referă la depistarea focarelor, a surselor, a contacţilor. Un bun epidemiolog trebuie să fie un bun investigator. De altfel, în Statele Unite, epidemiologii sunt numiţi și „disease detectives”. De asemenea, epidemiologul trebuie să știe medicină, ca să poată să orienteze discuţia în așa fel încât răspunsurile persoanei să fie utile acţiunii.

Când aţi început să studiaţi noul virus?

Alături de Valentin Pârvu, care este un biostatistician care lucrează în Statele Unite de peste 15 ani, și de Dragoș Vana, am început să studiez coronavirusul de la finele lui februarie. Am plecat de la un număr bazal de reproducere de 1,88. Când numărul e supraunitar, arată o epidemie în creștere, iar când e subunitar, arată o epidemie în scădere. Noi eram cu o epidemie în creștere la vremea respectivă și cu o rată de transmisibilitate semnificativă. Cu un număr bazal de reproducere de 15 spre exemplu, asta înseamnă că un bolnav infectează alte 15 persoane dintr-o colectivitate în totalitate receptivă. Am plecat de la 1,88, iar în ultima zi a stării de urgenţă, cifra era de 0,89. Deci, în România, măsurile legate de starea de urgenţă s-au luat corect, la timp, și au fost eficiente.

EXISTĂ VOCI CARE ADUC DOAR DESTABILIZARE

Mai târziu însă...

Parcurgem niște etape și e bine să ne gândim cum s-a ajuns aici, ca să nu repetăm greșelile. Dacă dorești să ieși dintr-o experienţă mai bun decât ai fost înainte, trebuie să faci trei lucruri: să înveţi, să nu uiţi și să nu repeţi greșelile. Dar întrebarea mea este așa: Oare ne așteptam ca o anumită parte a românilor să reacţioneze altfel decât au făcut-o? Știam dinainte că unii nu vor recunoaște infecţia, pericolul, că nu vor respecta măsurile... Apoi au intervenit și sărbătorile, și o mobilitate crescută a populaţiei.

Însumate, ne-au adus la situaţia în care ne aflăm acum. Și mai ales prin unele voci care influenţează opinia publică, oameni care sunt antimăsuri, conspiraţioniști ș.a.m.d.. Aceștia s-au constituit într-un pol destul de vocal și de puternic, care nu face altceva decât să aducă un fel de destabilizare.

ACEASTĂ INFECŢIE NU POATE FI LĂSATĂ SĂ CIRCULE NATURAL

Ce vă deranjează în atitudinea oamenilor faţă de coronavirus?

Aș fi puţin mai ferm în a pune lucrurile la punct în ceea ce-i privește pe acești susţinători ai teoriilor conspiraţioniste, mai ales dacă sunt cadre medicale. Mi se pare că sunt lăsaţi să „funcţioneze” într-un mod care este total contraproductiv: cadrele medicale și oamenii de bună credinţă se străduiesc să dea populaţiei o direcţie corectă pentru a ieși din impas, iar pe partea cealaltă vine un curent contraperformant total, care nu servește în niciun caz cauzei sănătăţii publice și care totuși este lăsat să se exprime. Nu cred că este foarte bine că se întâmplă așa.

Ce îngrijorări aveţi legate de pandemie?

Această infecţie nu poate fi lăsată să circule natural, cum lăsăm gripa, de exemplu. Ea se caracterizează printr-o foarte mare transmisibilitate. Nu este vorba doar de gravitatea clinică. În momentul în care ai mulţi infectaţi, automat ai și un număr mare de forme medii și grave și impactul este prin formele care necesită terapie intensivă. Îţi blochează sistemul medical, practic. Iar la noi e îngrijorător că, în perioada de vară, ne confruntăm cu o tendinţă la încărcarea la maximum a spitalelor. Dacă noi acum, la sfârșitul lui iulie, ne confruntăm cu cifre care ne încarcă spitalele la maximum, ce o să ne facem în noiembrie, când COVID-ul va fi redivivus de-adevăratelea? Și când, mai mult ca sigur, ne vom confrunta și cu gripa.

PROIECȚIILE NOASTRE nu sunt cifre implacabile

Aţi apărut în foarte multe interviuri televizate. Care este întrebarea care vi se pune cel mai des?

„Cum stăm astăzi cu infecţia?” (râde). Am discutat mult despre prognozele pe care le-am făcut cu colectivul pe care l-am menţionat, cu biostatisticianul Valentin Pârvu și cu Dragoș Vana. Proiecţiile tind să se adeverească și asta mă bucură din punct de vedere știinţific, pentru că am făcut o lucrare epidemiologică corectă; pe partea cealaltă, de sănătate publică, mă întristează, pentru că n-aș fi vrut să se adeverească prognozele noastre.

Să vă dau un exemplu. Noi am prognozat acum aproximativ șapte săptămâni faptul că, dacă o să ne menţinem la o rată de transmisibilitate de 1,1, în data de 14 august vom avea 836 de cazuri noi pe zi, iar dacă ne vom încadra la un număr bazal de reproducere de 1,2, vom avea 2.629 de cazuri noi. Încă de la începutul lunii iunie am avut un număr bazal de reproducere ușor peste 1 în destul de multe zile, în decursul lunii iulie l-am depășit constant, și iată că deja depășim 1.000 de infecţii noi pe zi (interviul a avut loc la 24 iulie – n.r.), ceea ce arată că încadrarea pe care am făcut-o este pe cale să se împlinească. Eu sper să nu ajungem la 2.000 de cazuri noi pe zi, dar asta depinde de respectarea măsurilor de către populaţie.

Cred că am reușit să explic destul de bine aceste proiecţii și știm ce ne așteaptă, nu mergem în necunoscut. Dar ele nu sunt cifre implacabile, nu trebuie să se îndeplinească neapărat în sens negativ. Dacă oamenii vor conștientiza gravitatea situaţiei și își vor schimba comportamentul, lucrurile se pot îmbunătăţi. Dacă vom coborî de la 1,1 la un număr bazal de reproducere de 1, vom scădea numărul de infecţii noi pe zi la 250. Vedeţi ce salt enorm este? La această cifră este un corespondent în terapie intensivă de, să spunem, 218 cazuri. La 1,1, cu 836 de cazuri noi, cifra ar putea fi semnificativă în ATI, iar la 1,2 ai 2.600 de cazuri, cu peste 1.000 de persoane la terapie intensivă. Iată cât de mare este diferenţa la un 0,1 adăugat sau scăzut numărului bazal de reproducere.

CINCI MINISTERE

Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii, ce proiect aţi propune Guvernului?

Un sistem de sănătate performant poate rezolva maximum 20% din problemele de sănătate ale oamenilor, conform modelului Lalonde. La noi nu s-a luat în considerare până acum... Ce facem cu restul? Sunt probleme de educaţie, de mediu, de muncă, de dezvoltare, la care se adaugă sănătatea. Aș propune un proiect care să cuprindă toate aceste cinci ministere. Dacă ai o populaţie care câștigă suficient, ea va putea să-și susţină un stil de viaţă sănătos. O populaţie care este educată îţi înţelege mesajele. Mediul e important, influenţează direct sănătatea. Iar Dezvoltarea poate veni cu programe pe fiecare direcţie de acţiune.

O stradă pietonală aglomerată poate ridica un risc egal cu cel al unei încăperi mediu aglomerate. Și atunci trebuie să ne punem mască și în exterior.

Vă e frică de COVID-19?

Niciun om raţional nu-și dorește această infecţie. Nu mi-aș dori să mă infectez și-mi iau toate măsurile pe care le pot lua. Asta le recomand și altora – să meargă cu măsurile de la recomandările bazale în sus:  la purtarea măștii, igiena mâinilor și distanţarea fizică, să adăugăm măsuri în orice moment în care ne simţim în pericol. De exemplu, o stradă pietonală aglomerată poate ridica un risc egal cu cel al unei încăperi mediu aglomerate. Și atunci trebuie să ne punem mască și în exterior.

Un mesaj pentru personalul medical?

Trebuie să conștientizăm faptul că infecţia aceasta nu va pleca niciunde. Virusul aceasta nu va obosi, nu are cum. El va infecta în funcţie de „oferta” care i se face. Dacă va primi o ofertă mare din partea populaţiei prin nerespectarea măsurilor, va infecta mulţi, iar dacă nu, va infecta puţini. Suntem într-un război în care lipsește doar componenta militară, glonţul. În rest, componentele economică, socială, de sănătate publică sunt prezente. E un război fără armistiţiu la cerere, fără pauze, un război de anduranţă și căruia trebuie să-i facem faţă. Sus moralul, să încercăm să ne trăim viaţa cât mai aproape de normal și să ne facem datoria cu seriozitate ca și până acum, pentru că populaţia are nevoie de ajutorul nostru!

 

Etichete: Emilian Popovici epidemiologi proiecții anchete epidemiologice soluții

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC