Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Dr. Andreea Lupu: „Îmi doresc să fim o echipă cu adevărat”

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA vineri, 18 februarie 2022

Nimeni nu este mai presus de nimeni în echipa care îngrijește pacientul, iar scopul trebuie să fie binele acestuia, ne spune dr. Andreea Alexandra Lupu, medic specialist Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie.

Andreea Lupu

Dr. Andreea Alexandra Lupu este:

  • Absolventă a UMF „Carol Davila” București
  • Medic specialist Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie sau Reabilitare Medicală
  • Doctorand în cadrul Institutului de Studii Doctorale al Universităţii „Ovidius” Constanţa
  • Cadru didactic asociat la Facultatea de Medicină – asistenţi Balneofizioterapie – din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa
  • Angajată a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa – Policlinica nr. 2
  • drandreealupu.ro

 De ce aţi ales medicina de Recuperare?

Am ales această specialitate pentru că este dinamică, lucrez cu pacienţi de toate vârstele, de la nou-născuţi până la persoane vârstnice. Îmi place să spun că Recuperarea medicală nu are vârstă, deși mulţi pacienţi consideră că la medicul de recuperare vin doar cei peste 50-60 de ani. Medicina de Recuperare se adresează unor vaste afecţiuni, de la patologiile ortopedice, neurologice și reumatismale – care sunt cele mai frecvente în practica de zi cu zi – la cele cardiologice (de exemplu, reabilitare post-infarct miocardic) sau pneumologice (bronhopneumopatii). Recuperarea se adresează inclusiv pacientelor gravide sau postpartum etc., deci abordează multe domenii din medicină.

În ce măsură a afectat pandemia activitatea medicală?

Reabilitarea medicală a fost grav afectată. La începutul pandemiei au fost închise serviciile de reabilitare și asta a avut consecinţe, apoi am lucrat la capacitate redusă. Pacienţii au venit cu multe afecţiuni decompensate, pentru că au fost neglijaţi terapeutic, am avut mulţi pacienţi pe care, din păcate, i-am descoperit chiar și cu afecţiuni oncologice, deoarece nu au avut parte de asistenţă medicală mult timp și au ajuns la recuperare pentru dureri ce păreau a fi simple dureri reumatice, dar de fapt ascundeau altceva. Și deși avem adresabilitate, sunt pacienţi care nu vin în serviciile de recuperare de frica COVID-19, chiar dacă au nevoie de recuperare, sau solicită consultaţii la domiciliu.

Herniile de disc, la pacienţi tot mai tineri

Care sunt patologiile cu care vă confruntaţi cel mai frecvent?

Cele mai frecvente sunt patologiile de tip artrozic (gonartroza, coxartroza, spondiloza cervicală, dorsală și lombară), herniile de disc cervicale și lombare, care au început să apară la pacienţi din ce în ce mai tineri, chiar de la 20 de ani, patologiile posttraumatice (mai ales la sportivi și vârstnici), neurologice (hemiparezele post-accidente vasculare sau afectările neurologice la copii – parapareze, tetrapareze, dar și tulburări de statică: scolioze, cifoze, tulburări de mers etc.).

Dar cele mai dificile?

Nu consider că mă confrunt cu patologii dificile, fiecare patologie are caracteristicile ei, complexităţile ei, aș aminti de patologiile neurologice (de tip para/tetrapareză sau tulburările de dezvoltare neuro-motorie) care apar la copii. Acestea mă impresionează cel mai mult, mai ales când știu că vor avea nevoie de recuperare toată viaţă și că, chiar și așa, nu vor putea deveni independenţi pe deplin. Poate că uneori provocator sau dificil este lucrul cu pacientul în sine, pentru că mă confrunt uneori cu persoane care vin cu anumite recomandări sau cu anumite idei despre recuperare și se întâmplă să fie mai dificil să conving pacientul că ceea ce îi dau îi este indicat și nu îi va dăuna.

Ce aţi dori să fie mai bine cunoscut de medicii din alte specialităţi despre medicina de recuperare și despre traseul pe care ar trebui să îl parcurgă pacientul pentru a primi îngrijirea optimă?

Îmi doresc ca pacienţii să nu se mai piardă pe drum, să fie îndrumaţi spre recuperare, să fim o echipă cu adevărat (ortoped, neurolog, neurochirurg, reumatolog, recuperare medicală, asistenţi de balneofiziokinetoterapie). Am colegi care trimit la recuperare conform protocolului, dar am și foarte multe surprize, chiar din ce în ce mai multe, și de la colegii medici, dar și de la colegii asistenţi. Poate că îmi doresc o lume ideală, dar pacientul este cel care suferă nefiind trimis unde trebuie ca să devină complet funcţional. Îmi doresc ca fiecare să își facă treaba pe bucăţica lui. Consider că această specialitate este viciată poate și din prisma faptului că doar medicii reumatologi au în curriculum de pregătire din timpul rezidenţiatului Recuperarea medicală, și efectiv nu se cunosc [de către alţi medici] efectele sau contraindicaţiile fiecărei terapii.

Înveţi să (re)devii independent

 Care sunt cele mai mari satisfacţii profesionale?

Pacientul care vine la recuperare, de cele mai multe ori, a trecut prin multe și își dorește să fie ascultat și încurajat să poată să se recupereze sau să aibă încredere că durerea se va ameliora sau va scăpa definitiv de ea. Aici vedem pacienţi care vin în cârje și pleacă singuri, fără ajutor, copii cu diferite vicii de poziţie sau de mers pe care le putem corecta, dar și cazuri care poate nu au speranţă din punct de vedere medical, dar pacientul învaţă cum să devină cât de cât independent. Este o specialitate pe care, dacă o faci cu drag, cu dăruire, cu implicare, nu ai cum să nu ai satisfacţii.

Cum colaboraţi cu membrii echipelor de fiziokinetoterapie și cum urmăriţi progresele/complianţa pacienţilor?

Am șansa să lucrez cu două echipe de asistenţi și fiziokinetoterapeuţi cu care colaborez foarte bine, atât în cadrul policlinicii, cât și în cadrul clinicii private unde acord consultaţii. Pacienţii sunt monitorizaţi atât de asistenţi, cât și de kinetoterapeuţi la fiecare ședinţă. Evoluţia sau eventualele complicaţii îmi sunt aduse la cunoștinţă imediat, însă îmi place să intru în sala de kinetoterapie sau de terapie și să observ pacienţii. Mă ajută și masca în această perioadă, unii pacienţi nu mă recunosc și nu știu că sunt „observaţi”. Însă trebuie să aduc în prim-plan și un alt aspect, poate puţin abordat, există colegi asistenţi sau kinetoterapeuţi care nu își doresc colaborarea cu medicul, ceea ce este în dezavantajul pacientului. Consider că pacientul este cel care are nevoie de noi, iar noi, indiferent că suntem medici, asistenţi, kinetoterapeuţi, trebuie să fim o echipă sau măcar să încercăm, nimeni nu este mai presus de nimeni, iar scopul nostru este ca pacientul să fie bine.

Cum am putea „profita” mai mult de Constanța pentru a ne menține și recupera sănătatea?

Ne aflăm într-o zonă bogată, binecuvântată aș putea spune, pentru că putem profita din plin de bogățiile naturale pe care le găsim în aria noastră, și aici vorbesc despre nămolul de Techirghiol, de care putem profita tot timpul anului în centrele de recuperare care utilizează balneoterapie, nu puține la număr în zona noastră (Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol, Spitalul de Recuperare Grand Eforie Nord, Complex Vraja Mării Eforie Sud, Corpore Sano etc) unde pacienții pot face băi calde de nămol, împachetări, cataplasme, masaj cu nămol dar și de băile reci de care pot beneficia în sezonul cald.

În afară de nămol, pot profita de lacul sărat Techirghiol, de aerosolii specifici aerealului atât la malul lacului cât și la malul mării Negre, de care putem profita pentru înot în sezonul cald, dar și de beneficiile sale din timpul sezonului rece. Deși, poate la prima vedere, Constanța și toată zona litoralului deține multe centre de recuperare, există încă mulți pacienți care nu reușesc să beneficieze de recuperare. Iar din punct de vedere medical  găsim un centrul de pregătire al viitorilor medici de recuperare cu cadre universitare cu o experiență vastă, bine pregătite, ce sunt reali mentori pentru tinerii medici.

Etichete: recuperare medicala relatia medic-pacient echipa multidisciplinara

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.