Newsflash
Interviuri

INTERVIU Dr. Corina Grigoriu, despre stilul de viață sănătos înainte de intrarea în menopauză

de Florentina Ionescu - iun. 10 2024
INTERVIU Dr. Corina Grigoriu, despre stilul de viață sănătos înainte de intrarea în menopauză

Doctor Corina Grigoriu a observat că multe paciente nu vin la medicul ginecolog nici după instalarea menopauzei.

Chiar dacă bufeurile, neregularitățile menstruale sau modificarea caracteristicilor menstruației (menstre foarte abundente), tulburările de somn și de dispoziție, scăderea libidoului și dispareunia sunt simptome importante ce apar odată cu perioada de perimenopauză, din păcate, majoritatea pacientelor nu solicită consultații pentru acestea. Le consideră inevitabile și necorectabile – ceea ce este complet fals, afirmă șef de lucrări dr. Corina Grigoriu, medic primar în obstetrică-ginecologie. Din păcate, aceasta spune că a observat că multe paciente nu vin la medicul ginecolog nici după instalarea menopauzei.

Care sunt complicațiile ce apar după instalarea menopauzei? Ce semne ar trebui să le pună „în gardă” pe doamne și să le determine să meargă la medicul ginecolog?

Orice sângerare pe cale vaginală (sânge roșu, maroniu sau negricios), orice modificare a secreției vaginale (cantitate foarte mare sau secreție colorată sau mirositoare) trebuie să le aducă fără întârziere la medic. Balonarea, durerea abdominală inferioară pot fi, de asemenea, semnale de alarmă. Disconfortul vaginal, lipsa lubrifierii în timpul contactului, contactul sexual dificil sau imposibil, scăderea libidoului, micțiunile imperioase, incontinența urinară, creșterea fecvenței episoadelor de infecții urinare. Orice scurgere mamelonară, depistarea unei formațiuni în cadrul autoexaminării mamare periodice (de dorit a se efectua lunar). Modificări ale tranzitului intestinal, sângerări la defecație. Durerile articulare, modificări la nivelul pielii și ale părului. 

Citiți și: Menopauza, dincolo de tabu și teama de controlul ginecologic 

Ce instrumente sunt utile în diagnosticarea menopauzei?

În primul rând, vizita anuală de sănătate. Anamneza detaliată, unde se au în vedere factorii de risc personali și familiali. Examenul clinic atent pe aparate și sisteme (inclusiv măsurarea taliei, greutății, tensiunii arteriale), dar cu precădere examinarea aparatului genital și examinarea sânilor. Sunt importante examenele imagistice: ecografie transvaginală, mamografie și/sau ecografie mamară, trimiterea pacientei spre examinare Doppler a arterelor carotide. Esențial este și testul Papanicolaou. Mai sunt utile analize de laborator – generale (hemoleucogramă, glicemie, enzime hepatice, uree, creatinină etc.) și specifice, pentru a determina riscul cardiovascular (lipidogramă, coagulogramă).

Sunt necesare teste suplimentare?

La femeia cu vârsta de peste 45 ani analizele hormonale ginecologice nu sunt esențiale când tabloul clinic este clar, dar evaluarea funcției tiroidiene sau a glandei suprarenale este importantă. La pacientele cu vârsta sub 45 ani cu amenoree (lipsa menstrei peste trei luni) sau cicluri menstruale neregulate, de obicei facem teste suplimentare (beta hCG seric pentru a exclude o sarcină, dozarea FSH, determinarea TSH și a prolactinei pentru a exclude patologii associate). Să nu uităm de osteodensitometrie – după 65 ani se efectuează la toate femeile – sau mai devreme dacă există factori de risc individuali.

Rolul medicului de familie

Odată instalată menopauza, este esențial ca femeia să meargă la endocrinolog? La ce alt specialist ar fi bine să meargă pentru controale regulate?

Medicul de familie ar trebui să fie „dispecerul”, el cunoaște cel mai bine toate patologiile asociate. Mâna sa dreaptă ar trebui să fie medicul ginecolog. Împreună, [cei doi] ar trebui să poată stabili care este conduita potrivită pentru fiecare pacientă. Pentru riscurile asociate, desigur că se colaborează cu medicul endocrinolog – el va avea în vedere asocierea disfuncțiilor tiroidieine, aprecierea riscului de osteoporoză, gestionarea rezistenței la insulină și a riscului de dezvoltare a diabetului zaharat, a obezității; [se colaborează totodată] cu medicul cardiolog – pentru evaluarea riscului cardiovascular individual; [pacienta poate discuta și cu un] psiholog clinician etc.

Cât de utile sunt suplimentele alimentare pentru nevoile organismului femeii la menopauză? Dați-ne și alte exemple de schimbări în stilul de viață.

Suplimente obligatorii: calciul și vitamina D, vitamina E, acid folic, vitamina B6. Desigur, cu o hidratare adecvată. Să nu uităm de dieta echilibrată, cu multe legume, leguminoase, proteine de calitate bună; eliminarea zahărului rafinat din alimentație. Combaterea constipației ar fi de dorit. Oprirea fumatului, reducerea consumului de alcool. Iar femeia trebuie să facă activitate fizică regulată, pe cât posibil în aer liber.

Simptome considerate „inevitabile și necorectabile”

Cum ați caracteriza femeile din România în ceea ce privește preocuparea lor față de calitatea vieții, în anii de dinaintea instalării menopauzei?

Unele (puține) paciente informate vin să întrebe [medicul] în anii premergători instalării menopauzei despre măsuri preventive, ajustări ale stilului de viață etc. Multe dintre ele prezintă, însă, un nivel crescut de anxietate legat de transformările care urmează. Cele mai multe paciente vin la medicul ginecolog deoarece au un sindrom neurovegetativ important sau au modificări semnificative menstruale. Chiar dacă scăderea libidoului și dispareunia sunt simptome importante, din păcate majoritatea pacientelor nu solicită consultații pentru acestea, le consideră cumva inevitabile și necorectabile – ceea ce este complet fals.

Dar după instalarea menopauzei sunt mai preocupate de sănătatea lor?

Multe paciente nu vin la consultații nici după instalarea menopauzei. Sunt paciente care ajung [la medic] doar atunci când apar semne îngrijorătoare, de tipul sângerării vaginale în menopauză. Sau [nu vin la medic] nici măcar atunci – este cazul pacientelor cu cancere genitale depășite, care ar fi putut fi diagnosticate din timp și care ar fi avut o rată importantă de vindecare. 

Etapă normală în viața femeii

Un mesaj pe care ați dori să îl transmiteți doamnelor, referitor la menopauză. Ar trebui să le sperie această perioadă a vieții?

Aș dori să transmit două mesaje. Primul: menopauza este o etapă normală în viața femeii, care, datorită longevității în creștere, poate să-și petreacă aproape jumătate din viață în această stare biologică. Ea coincide cu fenomenele progresive de îmbătrânire, dar nu trebuie să fie grevată de complicații medicale. Acestea pot fi, în foarte mare măsură, prevenite – stilul de viață sănătos, cu mult înainte de intrarea în menopauză (de exemplu, „zestrea ” de masă osoasă este maximă în jurul vârstei de 35 ani și este rezultatul unei diete corecte și a unei activități fizicie susținute; plăcile ateromatoase se formează precoce dacă dieta este defectuoasă, iar arterele se pot îngusta mult dacă există expunere la fumat etc.). Tratamentul hormonal de menopauză întârzie mult fenomene temute, de tipul complicațiilor cardiovasculare, osteoporoza sau al problemelor cognitive. Acesta trebuie însă personalizat, tinând cont de toate datele clinice ale pacientei.

Iar cel de-al doilea mesaj pentru doamnele care ne citesc?

Aici am o mențiune legată de „deplasarea” (întârzierea, uneori justificată de priorități personale, profesionale etc.) în timp a momentului în care o femeie alege să obțină o sarcină. Fertilitatea scade în mod abrupt după vârsta de 35 ani. Dar dacă pacienta respectivă are, din nefericire, o menopauză prematură, ea poate să nu mai aibă nicio resursă ovariană proprie pentru a obține o sarcină. De aceea, recomandarea mea este ca doamnele să anticipeze acest plan personal reproductiv și să ceară din timp sfatul unui medic ginecolog.

 

La femeia cu vârsta de peste 45 ani analizele hormonale ginecologice nu sunt esențiale când tabloul clinic este clar.

 

Carte de vizită: 

  • Medic primar obstetrică-ginecologie în clinica de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgență București; 
  • Șef de lucrări al Catedrei de obstetrică-ginecologie în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Spitalul Universitar de Urgență București; 
  • Doctor în științe medicale; 
  • Acordă consultații și la Enayati Medical City; 
  • Implicată în diverse activități de cercetare științifică; 
  • Membră în Societatea Română de Obstetrică și Ginecologie, Societatea Română de Ginecologie Endocrinologică, Asociația Medicală de Menopauză din România și în alte organizații profesionale. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe