Noile recomandări ale AAP, Section on Cardiology and Cardiac Surgery, sunt incluse în campania „Choosing wisely”, fiind reevaluată necesitatea realizării unor investigaţii excesive în anumite ircumstanţe. „Ghidul sprijină medicii în decizia de a stabili care investigaţii nu sunt necesare sau nu sunt indicate, cu anumite excepţii. (...) În toate cazurile, istoricul familial este esenţial”, a declarat pentru Medscape Medical News dr. Christopher S. Snyder, președintele Secţiunii de Cardiologie a AAP.

Evaluarea troponinelor în investigarea de rutină a durerii toracice în pediatrie, în absenţa antecedentelor personale patologice semnificative sau a anomaliilor identificate pe EKG, nu este recomandată, potrivit AAP. Deși nivelurile de troponină reprezintă un instrument esenţial pentru evaluarea pacienţilor adulţi care se prezintă cu durere toracică, în cazul popu­laţiei pediatrice acestea nu sunt la fel de utile.

        La majoritatea pacienţilor pediatrici ce se prezintă cu durere toracică, nivelurile de troponină sunt normale. În plus, acestea nu se corelează eficient cu severitatea sau prognosticul afecţiunii cardiace asociate durerii toracice la copii. Totuși, în anumite situaţii, precum antecedente heredocolaterale sugestive pentru boli cardiace sau istoric personal de miocardită/pericardită, se poate lua în considerare evaluarea troponinelor.

        „Dacă cineva are durere toracică cu caracter de angină, dispnee, durere toracică făcând orice activitate sau care are loc în timpul exerciţiilor fizice, care se simte ca și cum un elefant ar apăsa pe piept - atunci încurajăm evaluarea troponinelor la acei pacienţi”, a explicat doctorul Snyder.

Screening prin EKG, doar în anumite cazuri

        În cazul examinărilor cardiologice realizate în vederea participării la diferite evenimente sportive, screeningul prin EKG nu este recomandat de rutină la pacienţii pediatrici asimptomatici, fără antecedente personale sau heredocolaterale de afecţiuni cardiace, conform AAP. Nici American Heart Association (AHA) nu sprijină această practică, fiind recomandate ghidurile AHA „14-point screening” sau „Preparticipation Physical Evaluation” aparţinând AAP. Sunt recomandate evaluarea istoricului personal, antecedentelor heredocolaterale și efectuarea examenului fizic pentru a identifica semnele ce ar putea indica suspiciunea unei afecţiuni cardiace cu risc crescut de moarte cardiacă subită (MCS) la anumiţi sportivi.

Acești pacienţi ar trebui să efectueze investigaţii suplimentare, ce ar putea include EKG sau ecocardiografia. Screeningul prin EKG al pacienţilor pediatrici sănătoși, fără istoric personal sau antecedente heredocolaterale de afecţiuni cardiace, asociază o rată înaltă de rezultate fals pozitive, nefiind eficient în reducerea mortalităţii cauzate de MCS.

        Ecocardiografia nu ar trebui să fie recomandată în evaluarea de rutină a durerii toracice la pacienţii pediatrici în absenţa istoricului sugestiv pentru afecţiuni cardiace sau a anomaliilor EKG. Deși durerea toracică este un simptom frecvent întâlnit în pediatrie, aceasta este rareori ameninţătoare de viaţă, neavând origine cardiacă în majoritatea cazurilor.

 Ecocardiografia în sincopă

        În absenţa istoricului sugestiv pentru afecţiuni cardiace sau a anomaliilor EKG, AAP nu recomandă utilizarea ecocardiografiei în cadrul investigaţiilor de rutină efectuate în cazul sincopei. La pacienţii pediatrici cu examen fizic normal, sincopa este rareori cauzată de o afecţiune cardiacă. Dacă, totuși, sincopa este asociată unei afecţiuni cardiace, cel mai probabil aceasta este cauzată de o tulburare de ritm cardiac.

        Ecocardiografia este recomandată numai în anumite circumstanţe, respectiv: sincopa în condiţiile unui EKG anormal, cea survenită după efort fizic sau  în contextul istoricului familial sugestiv (boli de ţesut conjunctiv, cardiomiopatii, aritmii, moarte cardiacă subită, moarte cardiovasculară prematură înainte de 50 de ani). „Majoritatea au nevoie de un EKG pentru a elimina una dintre cauze și de un examen fizic. Dacă acestea sunt normale, nu există indicaţie pentru ecocardiografie.  (...) Dacă pacientul își pierde cunoștinţa în timpul efectuării exerciţiilor fizice intense sau dacă își pierd cunoștinţa timp de 10-15 minute și nu 20 de secunde,  acei pacienţi au nevoie de o evaluare cardiacă amănunţită”, a adăugat doctorul Snyder.

Probabilitate de diagnostic scăzută

        Screeningul EKG înainte de iniţierea terapiei specifice pentru ADHD (tulburarea hiperactivă cu deficit de atenţie) nu este necesar în cazul pacienţilor asimptomatici, fără antecedente personale sau heredocolaterale de afecţiuni cardiace, evidenţiază experţii AAP. Temându-se de reacţiile adverse cardiovasculare asociate tratamentului ADHD, numeroși pediatri solicită efectuarea EKG la toţi pacienţii, indiferent de istoricul personal sau cel familial. Totuși, probabilitatea de a diagnostica o afecţiune cardiacă prin acest screening este scăzută, iar anomaliile EKG identificate conduc rareori la modificarea planului terapeutic pentru ADHD. În cazul pacienţilor cu istoric familial sau examinare fizică sugestive pentru o afecţiune cardiacă, recomandarea unui consult de cardiologie pediatrică ar trebui luată în considerare.