Newsflash
Dosar

Implanturile personalizate, viitorul în reabilitările protetice

de Florentina Ionescu - aug. 9 2024
Implanturile  personalizate, viitorul în reabilitările protetice

Implanturile standard, prezente deja pe piaţa din România, nu le permit medicilor să atingă nivelul de performanţă dorit, spune CEO-ul unui start-up românesc. În sprijinul lor vin însă implanturile personalizate printate 3D.

Despre start-upul Zala Medical am aflat prima dată în noiembrie 2023, când fondatorul său, Mihai Șelariu, a avut o intervenţie video în direct, în cadrul evenimentului „Hubvantage Innovation Forum”. La acel moment, știam prea puţine lucruri despre protezele personalizate printate 3D, cu atât mai puţin despre noile materiale folosite la crearea lor. Mihai Șelariu a făcut cercetare și a fost asistent în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca până anul trecut, când s-a retras. 

Formarea lui este, așadar, una tehnică, el fiind inginer. A intrat în zona medicală în urmă cu 13 ani, când a pornit un laborator de imagistică dentară din care s-au desprins treptat aceste proiecte de distribuţie de implanturi standard: „Avem o zonă de print 3D pentru partea de aplicaţii medicale, și acum pornim acest proiect [Zala Medical]”. A făcut multă cercetare în zona de inginerie, în special pe analize în elemente finite și pe analiza structurală a materialelor. 

Tânărul afirmă cu mândrie că start-upul său este „un proiect cu ADN clujean, care își propune să joace un rol esenţial în îmbunătăţirea vieţii pacienţilor ce au nevoie de reabilitări ortopedice”. În echipa pe care a fondat-o există o viziune combinată, el și colegii săi înţelegând foarte bine fenomenele medicale: „Avem multă experienţă în imagistică, prin colegii mei care lucrează în laborator și care prelucrează zilnic zeci de astfel de cazuri. Proiectul are o componentă interdisciplinară accentuată”.  

Zala Medical a apărut ca o nevoie naturală a medicilor cu care echipa acestui start-up lucra deja în zona de print 3D și pe diverse aplicaţii medicale, a mărturisit Mihai Șelariu: „Cererea medicilor este una justificată. Implanturile standard, chiar dacă sunt prezente deja în piaţă într-o varietate suficient de mare de dimensiuni, geometrii și forme, nu acoperă în totalitate cazurile clinice pe care medicii le abordează”. În plus, cu instrumentele deja existente, medicii nu reușesc să atingă nivelul de performanţă pe care aceștia și l-ar dori: „Pregătirea lor este superioară ofertei tehnice pe care o au în piaţă. Și-atunci, combinând aceste tehnologii de printare 3D, proiectare asistată de calculator, analiză structurală asistată de calculator, încercăm să facem niște pași către o protezare personalizată”.

De la idee la crearea unui implant „custom” 

Am vrut să aflu care sunt etapele acestui proces complex, de la idee până la crearea unei proteze personalizate printate 3D. Totul începe din zona clinică. Pacienţii beneficiază de un consult medical integrat. Este vorba de un consult clinic, dar și de un set complex de investigaţii imagistice. Ulterior, echipa medicală care gestionează cazul ia o decizie în direcţia unei soluţii ce vizează o proteză. Dacă se optează pentru o soluţie custom (personalizată), „acolo începe legătura cu un laborator de proiectare și manufactură pentru așa ceva. Se integrează toate investigaţiile pacientului, combinate cu un set foarte detaliat de solicitări din partea echipei medicale”. 

În etapa următoare se realizează aceste dispozitive personalizate, specifice pentru un pacient. Crearea lor integrează sugestiile echipei medicale. Acestea ţin de forma implantului, de structurile anatomice care urmează să fie eliminate, tehnicile prin care acestea sunt eliminate, zone și sisteme de ancoraj, distribuţia materialului în implant – „pentru că aici avem structuri continue, structuri poroase, tot felul de tratamente de suprafaţă care trebuie aplicate”. Altfel spus, fișa tehnică a unui implant personalizat este una destul de stufoasă, cel puţin în etapa primară, după cum arată Mihai Șelariu: „În timpul proiectului, echipa medicală este implicată constant și realizează niște validări intermediare care conduc către o validare finală a proiectului respectiv”.

Proprietăţile titanului sunt exploatate 

Proiectul propus de echipa condusă de Mihai Șelariu este în curs de avizare, iar „ce facem acum sunt niște etape de pilotaj și de validare a fluxurilor tehnologice ș.a.m.d.”. Materialul de elecţie pentru proiectul lor este titanul. „Am făcut recent o simulare pentru uz veterinar, un implant care reconstruiește în integralitate o mandibulă de câine de talie mare. Un implant de genul acesta ajunge la 13 grame, este foarte ușor.” În urma unor astfel de simulări se pot observa numeroase avantaje ale titanului. Caracteristicile sale mecanice, combinate cu greutatea foarte redusă și – cel mai important – caracterul său biocompatibil i-au făcut pe cei de la Zala Medical să îl aleagă și să îl studieze în primă etapă.

Structură de reconstrucţie continuă și poroaseă din titan printat 3D

„Zona de printuri 3D și de materiale printabile o să se dezvolte într-un ritm pe care puţini putem să ni-l imaginăm. Apar tot felul de alte soluţii. Unele [materiale] au niște plusuri pe anumite zone, [cum este], de exemplu, polieter eter cetonă (abreviat PEEK – n.red.)”, a punctat Mihai Șelariu. Materialul este unul plastic, care se pretează mult mai bine pentru implanturile de volum, nu are dilatările termice pe care metalul și titanul le-ar avea. În opinia specialistului, pentru implanturile de craniu, PEEK e un material mai potrivit din acest punct de vedere, dar nu este nici pe departe atât de studiat, validat și testat, așa cum este titanul. „Ca să rămânem într-o zonă de siguranţă și să reușim să calibrăm niște parametri fără să intrăm pe o zonă foarte mare, să reușim să creăm niște fluxuri controlate, standardizate și avizate, deocamdată noi explorăm zona titanului.” 

 

Schimbarea cutumei, una dintre provocări

Toată munca și toate eforturile depuse de echipa start-upului menţionat sunt văzute din exterior cu mult interes. Sigur, ele vin la pachet și cu o serie de provocări, după cum a arătat Mihai Șelariu: „Cea mai mare provocare este schimbarea cutumei. Practic, ce facem noi este să transferăm o parte din timpul operator într-un 
timp preoperator. Un timp de laborator în care toate simulările și procesul de fabricaţie sunt unele asistate de calculator. Lucruri cu care o mare parte dintre specialiști nu sunt încă obișnuiţi”. 

Structură de reconstrucţie continuă și poroasă din titan printat 3D

Totuși, el crede că există deschidere către domeniul implanturilor printate 3D. Pentru a se ajunge acolo însă, este necesar să mai treacă timp. De asemenea, este nevoie ca proiectul Zala Medical să adune câteva studii de caz care să arate cum, practic, cu o intervenţie preclinică, aparent mai puţin utilă decât actul chirurgical în sine, avantajele pentru pacient sunt multiple: „Pe de o parte, se reduce timpul de intervenţie cu tot ce este asociat lui – costuri de sală și bloc operator, scurtarea semnificativă a timpului de anestezie, protejarea ţesuturilor de care ne atingem, indiferent că vorbim de grefe sau rezecţii ori de protezare pur și simplu”.

Crește calitatea vieţii 

Precizia pe care o obţin medicii cu astfel de implanturi personalizate este una importantă, recuperarea pacienţilor este mai rapidă, iar reinserţia în societate se face mai curând. Toate acestea înseamnă, pe de o parte, sporirea semnificativă a gradului de calitate a vieţii și, pe de altă parte, reducerea substanţială a cheltuielilor cu asigurările sociale și de sănătate.

În urma discuţiilor purtate cu medici la congrese și alte manifestări profesionale, Mihai Șelariu a observat că aceștia se arată interesaţi să folosească soluţii cum sunt implanturile personalizate printate 3D: „Găsim o deschidere tot mai mare, [medicii] sunt tot mai receptivi și tot mai dispuși să propună” o astfel de proteză. Însă, în opinia sa, pentru medici este o muncă de convingere suplimentară în relaţie cu pacientul: „În momentul în care ei propun o soluţie de genul acesta, ea vine cu un timp prelungit cu câteva zile până la intervenţie și cu niște costuri suplimentare”. 

Direcții majore de acțiune

La momentul actual, sunt două direcţii majore spre care echipa proiectului depune eforturi și își coordonează resursele. Una este etapa de avizare a acestor tipuri de implanturi personalizate printate 3D, etapă care, după cum recunoaște Mihai Șelariu, vine cu mai multe provocări decât se aștepta: „Fiind o soluţie destul de nouă, care integrează tehnologii din mai multe zone și care nu presupune o producţie de serie, ea iese cumva din standardele proceselor clasice de autorizare”. De aceea, pentru echipa sa, identificarea unui consultant și a unui partener în relaţia cu autorităţile constituie o provocare.

Cea de-a doua direcţie de acţiune are în vedere testarea modelelor, dar și extinderea infrastructurii cu care echipa operează în prezent. „Facem tot soiul de teste de laborator. Printăm tot felul de modele anatomice. Pe de altă parte, încercăm să extindem infrastructura pe care o avem, prin atragerea de investiţii și fonduri guvernamentale de pe tot felul de linii de finanţare care se pretează proiectului pe care noi l-am iniţiat.” 

Structură personalizate pentru reconstrucţii maxilo-faciale 

Proiectul nu este unul filantropic, însă chiar și așa, are o componentă empatică importantă, punctează fondatorul Zala Medical: „Putem să facem bine pacienţilor, oferind chirurgilor și echipelor medicale care îi tratează niște instrumente hiperperformante cu ajutorul cărora calitatea generală a actului medical să crească. Vedem povestea aceasta mai mult decât o relaţie comercială, o vedem ca un parteneriat”.

Ce ne rezervă viitorul

Atunci când se gândește la viitor, tânărul inginer își imaginează că acesta va duce la descoperirea altor materiale din care vor fi realizate implanturile personalizate printate 3D. Unele dintre ele ar putea avea proprietăţi care astăzi nu sunt cunoscute încă: „Văd tot mai mult implicarea tehnologiei – de la etapele preclinice, în care proiectăm, simulăm, măsurăm, analizăm ș.a.m.d., până la etape de asistenţă pentru training sau chiar asistenţă intraoperatorie. Iar aici vorbesc de realitatea augmentată, și de acele spaţii (holo lands), și de ochelari VR pe care se pot proiecta investigaţii ale pacientului, rafinate și prelucrate anterior”.

Structură personalizate pentru reconstrucţii maxilo-faciale 

În același timp, el se așteaptă la creșterea calităţii actului medical și prin prisma dezvoltării capacităţilor echipelor chirurgicale: „Specialiștii vor fi degrevaţi de tot felul de etape consumatoare de timp, de energie și generatoare de stres în timpul intervenţiilor. Vor reuși să economisească și să canalizeze resurse către etapele critice în care expertiza lor este vitală într-un astfel de tratament”. În același timp, diverse tipuri de operaţii sensibile, cum sunt grefele din ţesut donor al pacientului, ar urma să fie făcute tot mai bine. „Pe de o parte, specialiștii vor avea șansa să-și pregătească mai bine cazurile și să le vizualizeze preoperator. Pe de altă parte, ei vor avea mai mult timp la dispoziţie pentru aceste etape sensibile și vor fi capacitaţi de mai multe resurse”, a conchis tânărul inginer.

 

 


Notă autor:

Fotografii din arhiva Zala Medical

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe