Foramen ovale patent (FOP) reprezintă o leziune cardiacă de tip congenital, care determină persistenţa unui pasaj între atriul stâng și atriul drept, urmare a lipsei de fuziune după naștere a septului primum cu septul secundum. În majoritatea cazurilor, închiderea completă printr-un proces de fuzionare spontană apare în primele luni de viaţă.

Există însă cazuri în care fuzionarea acestor structuri nu are loc. Presiunea din atriul stâng fiind în mod normal mai mare decât cea din atriul drept, determină printr-un joc presional „închiderea” acestei comunicări în cazul persistenţei FOP.

În situaţia în care presiunea din atriul drept o depășește însă pe cea din atriul stâng, FOP se deschide intermitent și determină apariţia unui șunt dreapta-stânga. Prezenţa FOP nu necesită totuși tratament pentru pacienţii asimptomatici, în acest caz fiind considerată o variantă a normalului.

FOP poate deveni simptomatic, permiţând cheagurilor din sistemul venos să treacă în sistemul arterial și să embolizeze în sistemul vascular cerebral. Cea mai frecventă complicaţie descrisă este accidentul vascular cerebral (AVC). În unele cazuri, tratamentul fiziopatologic ar putea fi reprezentat de închiderea comunicării, pe cale percutană, cu un dispozitiv special.

Recomandări noi

În cazul pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral interpretat în contextul unui FOP, ghidul recomandă cu tărie închiderea FOP faţă de terapia antiplachetară administrată în monoterapie, însă nu și în rândul pacienţilor cu fibrilaţie atrială care au avut un accident vascular cerebral ischemic.

De asemenea, este sugerată în mod condiţionat închiderea FOP mai degrabă decât terapia antiplachetară pe termen lung în rândul pacienţilor cu AVC și FOP cu vârstă de minimum 60 de ani, precum și în cazul celor cu trombofilie care urmează deja terapie antiplachetară, dar nu și
anticoagulantă.

Se recomandă evitarea închiderii de rutină a FOP la pacienţii cu migrenă cronică, boală de decompresie, trombofilie, anevrism de sept atrial, accident ischemic tranzitor sau tromboză venoasă profundă, însă fără AVC asociat FOP.

Se va lua însă în considerare închiderea FOP la pacienţii cu sindrom de platipnee-ortodeoxie, la care nu s-a identificat o altă cauză de hipoxie sau de embolie sistemică. Ghidurile nu menţionează însă după cât timp de la un AVC se poate face închiderea FOP. De asemenea, nu este făcută nicio recomandare cu privire la managementul farmacologic post-procedural al pacienţilor care au fost supuși închiderii percutane a FOP.

Citiți și: Tratament promiţător pentru fibroza pulmonară idiopatică