Cancerele cutanate reprezintă cele mai frecvente neopla- zii, iar incidența lor este în continuă creștere (1-3).
Cele mai frecvente tipuri de cancere cutanate, în ordinea incidenței lor, sunt carcinoamele cheratinocitare (carci- nomul bazocelular – CBC – și spinocelular – CSC) și melanoamele. Deși reprezintă mai puțin de 10% din totalul cancerelor cutanate, melanomul MC) este responsabil de peste 90% dintre decesele cauzate de acestea (3). În timp ce mortalitatea prin CBC este foarte mică, mortalitatea asocia- tă CSC este în creștere, în spe- cial la persoanele vârstnice și imunodeprimate. Melanomul reprezintă al treilea cel mai frecvent tip de cancer în rân-dul tinerilor, iar incidența sa crește odată cu vârsta (4).
Au fost descriși multipli factori de risc pentru cancerele cutanate, incluzând atât factori de risc modificabili (expunere la radiații ultraviolete, infecții vira- le, expunere la radiații ionizante sau carcinogeni chimici), cât și nemodificabili (fototip, culoarea părului/ochilor, is toric personal sau familial de cancer de piele) prezența și numărul nevilor melanocitari, nevilor melanocitari atipici).
Persoanele care au fototip deschis, efelide (pistrui), păr blond sau roșcat, ochi albaștri sau verzi, precum și incapacitatea de a se bronza prezintă un risc crescut de a dezvolta neoplazii cutanate (1-6). Prezența acestor factori fenotipici crește riscul de a dezvolta melanom cu până la 50% (5).
Un istoric familial pozitiv pentru cancere de piele reprezintă un factor de risc important pentru dezvoltarea bolii. Aproximativ 10% dintre pacienții cu melanom prezintă o predispoziție geneti- că familială, asociată cel mai frecvent cu mutații la nivelul genelor CDKN2A (5).
Istoricul personal de melanom s-a dovedit a fi un factor de risc important atât pentru dezvoltarea de melanoame subsecvente, cât și pentru dezvoltarea altor tumori cutanate maligne, în speci- al CBC și CSC (8). În cazul persoanelor diagnosticate anterior cu carcinoame cheratinocitare, s-a demonstrat că un factor esențial este numărul tumorilor anterioare. Astfel, un studiu desfășurat în Australia a arătat că pacienții diagnosticați cu cel puțin un cancer cheratinocitar au dezvoltat o nouă leziune tumorală în 67,8% din cazuri și multiple leziuni tumorale în 51,8% din cazuri (1).
Nevii melanocitari sunt pro- liferări benigne de melanocite și pot fi congenitali sau do- bândiți. Aproximativ 25% din totalul melanoamelor apar în asociere cu un nev preexistent (5). Important este faptul că numărul total de nevi melano- citari și tipul acestora se core- lează pozitiv cu riscul de mela- nom. O metaanaliză recentă a arătat că persoanele care prezintă peste 100 de nevi au un risc de șapte ori mai mare de a dezvolta melanom.
În schimb, prezența chiar și a unui singur nev atipic crește riscul de melanom, iar pre- zența a peste cinci nevi atipici se asociază cu o creș-tere de șase ori a riscului (5). Nevii congenitali, în special cei giganți, sunt asociați cu un risc semnificativ crescut de a dezvolta melanom nu numai la nivel cutanat, ci și la nivelul sistemului ner- vos central (5).
Cel mai important factor de risc modificabil implicat în dezvol- tarea neoplaziilor cutanate este expunerea la radiații ultraviolete (RUV) (1-6).
În cazul melanomului, expunerea solară intermitentă este un factor de risc major. Arsurile solare (definite ca orice înroșire a pielii în urma expunerii la RUV) în antecedente reprezintă un marker de expunere solară intermitentă intens, riscul cel mai mare fiind asociat cu arsurile solare din perioada copilăriei (5). Carcinoamele cheratino- citare sunt și ele favorizate de expunerea la RUV. În timp ce expune- rea solară cronică, ocupațională, favorizează dezvoltarea CSC, CBC se asociază cu expunerea non-ocupațională, recreațională la RUV (1,2,6). Astfel că reducerea expunerii solare în perioada copilăriei și adoles- cenței, prin adoptarea unui comportament protector, ar putea scădea riscul de a dezvolta neoplazii cutanate cu până la 78% (1).
În Statele Unite, solarele sunt clasificate în aceeași categorie de risc pentru dezvoltarea cancerelor ca și fumatul. Expunerea la radiații ul- traviolete artificiale, prin utilizarea solarului, joacă un rol important în dezvoltarea melanomului, fiind responsabilă de incidența mai mare a melanomului la femei comparativ cu bărbații la grupa de vârstă 20- 30 de ani (5). Persoanele care au folosit solarul înaintea vârstei de 25 de ani au un risc de 25 de ori mai mare de a dezvolta melanom (4). Utilizarea solarului în perioada adolescenței se asociază cu o creștere dependentă de doză a riscului de CBC, în timp ce utilizarea în perioada de adult tânăr (25-35 de ani) pare a fi mai importantă pentru CSC (2).
Expunerea la radiații ionizante reprezintă un alt factor de risc pentru dezvoltarea carcinoamelor cheratinocitare. Un risc cres- cut s-a observat atât în cazul expunerii ocupaționale, cât și al celei terapeutice sau accidentale. Riscul pare a fi mai crescut în cazul expunerii la vârstă tânără și este limitat la zona iradiată. Timpul de latență este variabil, dar poate depăși 20 de ani (7).
Prezența materialului genetic al virusului papiloma uman (HPV) în CSC cutanate, precum și detecția anticorpilor anti-HPV în serul pacienților cu CSC sugerează implicarea acestui virus în patogeneza CSC (9). Date epidemiologice și biologice sprijină ideea că tulpinile oncogenice ale HPV, în special 16 și 18, sunt implicate în special în CSC periunghiale sau anogenitale și acționează în stadiile inițiale ale carcinogenezei, nu și în progresia tumorală (9,10).
Riscul de a dezvolta CSC este crescut și de expunerea la carcino- geni chimici, în special arsenic, hidrocarburi aromatice, nitrozami- ne și agenți alchilanți (10). S-a demonstrat că expunerea la arsenic se asociază cu dezvoltarea de multiple CSC de tip boala Bowen, debutul leziunilor fiind la mai mult de zece ani după expunere (7).
Imunosupresia este un factor de risc important în dezvoltarea neoplaziilor cutanate, în special a CSC. Terapia imunosupresoare de lungă durată se asociază la pacienții cu transplant de organ cu o creș- tere de 100 de ori a riscului de a dezvolta CSC comparativ cu populația generală, dar și cu un risc de 16 ori mai mare de a dezvolta CBC (2,11).
De asemenea, pacienții cu istoric de transplant de organe au un risc de două până la patru ori mai mare de a dezvolta melanom (12).
Leucemia limfatică cronică se asociază și ea cu creșterea riscu- lui de CSC, iar imunodeficiența la persoanele HIV pozitive crește atât riscul de CSC, cât și de CBC, acesta fiind corelat cu încărcătura virală și numărul de celule CD4 (2).
Malignizarea este cel mai frecvent asociată cu cicatrici postar- sură, dar poate deriva și din staza venoasă, ulcerații de presiune, degerături, lupus eritematos cronic, cicatrici postvaccinale, radio- dermită, osteomielită, chisturi pilonidale. Cel mai frecvent subtip histologic este CSC, care apare predominant la nivelul cicatricilor postarsură, dar au fost raportate și cazuri de CBC sau de melanom. Se estimează că aproximativ 1,7% dintre plăgile cronice suferă de- generare malignă (13).
Împreună cu fumatul, obezitatea, dieta și alcoolul, expunerea la soare contribuie la aproximativ 45% dintre decesele cauzate de cancer care ar putea fi prevenite din întreaga lume (14).
Societatea Americană pentru Cancer (ACS) recomandă evitarea expunerii la soare între 10 am și 4 pm sau, dacă acest lucru nu este posibil, folosirea vestimentației protectoare și a protecției solare cu SPF de minimum 30. Se recomandă, de asemenea, evitarea totală a folosirii solarelor și fotoprotecția atentă în perioada copilăriei și a adolescenței (15,16).
Detectarea precoce a cancerelor cutanate, în special a melanomului, este esențială pentru creșterea supraviețuirii. Autoexaminarea, realizată acasă, folosind regula ABCDE (Asimetrie; Borders, margini neregulate; Culoare; Diametru >6 mm; Evoluție) contribuie la detectarea mai precoce a melanomului, educația de screening, cu examinarea întregii suprafețe corporale, asigură diagnosticul precoce și previn dezvoltarea formelor avansate de cancere cutanate (12).
Persoanele adulte cu un istoric personal sau familial pozitiv pentru tumori cutanate, cu predispoziție genetică sau cu istoric de arsuri solare și fototip deschis ar trebui să acorde o atenție deosebită screeningului și vizitelor dermatologice periodice (17).
Material preluat din volumul „Dermatologie 2024”, editat de „Viața Medicală” și MedicHub. Bibliografia
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
