Anul 2022 a marcat sfârşitul (încă relativ) al pandemiei de COVID-19. Cu toţii am recăpătat plăcerea de a fi împreună, de a lua masa împreună sau de a merge la cinema. Cu toate acestea, viaţa normală nu mai este aceeaşi cu cea dinainte de pandemie. Într-adevăr, pandemia a schimbat relaţia noastră cu tehnologia, cu informaţia, cu ceilalţi, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Francez din România de pe site-ul AGERPRES. 

În primul rând, teoriile conspiraţiei s-au înmulţit, câştigând tot mai mulţi adepţi, iar în al doilea rând, intoxicarea cu ştirile false - cunoscute şi sub numele de fake news - a circulat cu mare viteză, în special prin intermediul reţelelor de socializare, răspândind zvonuri care au devenit greu de controlat pentru a restabili adevărul. 

„Cu toate acestea, tehnologia ne-a permis, de asemenea, să rămânem aproape unii de alţii; fără să ne întâlnim, ne puteam vedea, auzi şi vorbi unii cu alţii. Astfel, şi-a dublat inventivitatea şi creativitatea pentru a ne permite să menţinem legăturile sociale, timp în care cercetătorii din întreaga lume au lucrat la aceeaşi enigmă: găsirea unui vaccin.”

O sabie cu două tăișuri

Întrebarea privitoare la tehnologia digitală este o sabie cu două tăişuri, atunci când este vorba de devenirea şi dezvoltarea fiinţei umane. Fără a fi o soluţie miraculoasă care ar trebui urmată orbeşte, digitalul facilitează multe dintre interacţiunile şi acţiunile noastre zilnice. Aşadar, ar trebui oare să ne oprim aici sau să mergem înainte, se întreabă organizatorii acestui eveniment. 

Pentru a încerca să răspundă la această întrebare, reprezentanții Institutului Francez din România propun o nouă ediţie a Nopţii ideilor care să pună în discuţie următoarele concepte: de la agitaţia mediatică din jurul ştirilor false la procesul neurologic al creierului ce intervine atunci când aderă la teoriile conspiraţiei şi la creşterea sau reducerea utilizării soluţiilor digitale în viaţa noastră de zi cu zi, în mediul urban.

Cercetători universitari în domeniul neuroştiinţelor, jurnalişti, istorici şi activişti francezi şi români care au păreri diferite despre lumea digitală vor veni să dezbată aceste probleme în cadrul a trei conferinţe.

Programul „Nopții ideilor”

Expoziţia „Fake News: Artă, Ficţiune, Minciună” va avea loc la ARCUB.

Perioada expoziţiei: 10-26 ianuarie 2023

Conferinţa 1:

Întoarcere în decembrie '89 în Timişoara: un caz de frenezie mediatică

Dată şi oră: 26 ianuarie, orele 18:00-19:30

Loc: Arcub, Sala Cafenea

Invitaţi:

- Marc Semo, jurnalist la ziarul Monde

- Bogdan Oprea, jurnalist şi profesor la facultatea de jurnalism a Universităţii din Bucureşti, specialist în tehnici de dezinformare (Citiți și: Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Bogdan Oprea, a demisionat)

- Constantin Corneanu ,istoric şi specialist român în geopolitică

Moderator: Paul Cozighian, corespondent în România (martor la revoluţia din 1989)

Rezumatul evenimentului: Pornind de la una dintre cele mai cunoscute manipulări ale faptelor: falsul mormânt comun din Timişoara, este interesant să analizăm această ştire incorectă, care a fost raspândită înaintea erei digitale şi a mediatizării.

Conferinţa 2:

Oraşul viitorului: smart city sau low tech?

Dată şi oră: 26 ianuarie, orele 19:00-20.00

Loc: Atrium, Institutul francez din Bucureşti

Invitaţi:

- Bela Loto-Hiffler, fondatoarea asociaţiei Point de M.I.R (Maison de l'Informatique plus Responsable) al cărei obiectiv este sensibilizarea publicului larg cu privire la impactului tehnologiilor digitale asupra mediului.

- Florin Nemtanu, profesor asociat şi coordonatorul programului masteral "Sisteme inteligente pentru transport" la Universitatea Politehnică din Bucureşti, consultant pe tema transportului şi a mobilităţii urbane.

- Gratian Mihalescu, fondatorul UrbanizeHub, un think tank care organizează dezbateri privind dezvoltarea durabilă urbană şi despre conceptul de smart city.

Moderator: Zoli Toth, realizatorul emisiunii „Ecofrecvenţa” pentru postul RFI şi militant pentru ecologie

Rezumat: Faţă în faţă cu urgenţa climatică şi cu necesitatea tranziţiei ecologice în zonele urbane, experţii au dezvoltat două viziuni opuse care se confruntă. Pe de-o parte, conceptul de smart city se bazează pe inteligenţa artificială şi pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru a îmbunătăţi conectivitatea oraşelor, pentru a eficientiza furnizarea de servicii către cetăţeni şi pentru a promova o democraţie mai participativă. Cu toate acestea, dacă este dus la extrem, oraşul inteligent poate conduce la o poluare semnificativă a mediului şi la un declin al echităţii drepturilor omului.

Pe de altă parte, conceptul low-tech încurajează sobrietatea în consum şi producţie în vederea reducerii poluării digitale. Însă, o aderenţă totală la sobrietatea digitală implică un risc de dezangajare economică şi tehnologică faţă de alte teritorii. Având în vedere aceste provocări, ce cale ar trebui să aleagă oraşele secolului XXI pentru a realiza tranziţia ecologică?

Conferinţa 3:

Cum devine cineva un adept al teoriei conspiraţiei?

Dată şi oră: 26 ianuarie, orele 20:00-21:00

Loc: Atrium, Institutul francez din Bucureşti

Invitaţi:

- Gregoire BORST - profesor de psihologia dezvoltării şi de neuroştiinţele educaţiei la Universitatea din Paris şi directorul LaPsyDe.

- Mathieu CASSOTI - profesor de psihologia dezvoltării la Institutul de psihologie a Universităţii Paris Descartes şi cercetător la LaPsyDe.

Moderare: Herve BOSSY - jurnalist AFP Romania

Rezumat: În faţa avalanşei de informaţii primite zilnic, cum poate creierul nostru să deosebească ştirile false de adevăr? 

Film

Effacer l'historique (Şterge istoricul)

Dată şi oră: 26 ianuarie, ora 21:00

Loc: Cinema Elvire Popesco

Comedie de Gustave Kervern şi Benoît Delepine cu actorii Blanche Gardin, Denis Podalydes şi Corinne Masiero (prezentată la competiţia oficială de la Cannes în 2020).

Într-un mic cartier de locuinţe din regiunea Hauts-de-France, trei persoane se confruntă cu noile tehnologii şi cu reţelele sociale: Marie, o femeie divorţată şi mamă a unui adolescent de 15 ani, căruia nu a reuşit să îi obţină custodia, ci doar dreptul de vizită, este victima unui şantaj cu o casetă porno.

Bertrand, un văduv îndatorat, descoperă că fiica sa este hărţuită la şcoală şi că se îndrăgosteşte de singura persoană care o ascultă, o voce de la un call center.

A treia persoană, Christine, o şoferiţă de oraş, nu înţelege de ce notele date de clienţii ei refuză se se afişeze. Cei trei sunt prieteni apropiaţi de când s-au întâlnit într-un sens giratoriu la un protest al Vestelor Galbene şi decid împreună să pornească un război împotriva „giganţilor internetului”.