Mecanismul a fost creat pentru a facilita transmiterea, analiza şi rezolvarea rapidă, prioritară, a raportărilor de conţinut inadecvat realizate de români către platformele sociale. Mecanismul #nofake a fost primul din România şi o premieră la nivel european, se arată într-un comunicat de presă preluat de site-ul AGERPRES. 

Reţelele de socializare Facebook, Instagram, TikTok si YouTube au milioane de utilizatori în România, iar în acest an, în România, au fost organizate alegeri pentru toate demnităţile publice, precizează Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (MCID) în comunicat. 

Mecanismul #nofake a preluat sesizări de la români, care vizau mai multe tipuri de conţinut: deepfakes, înşelătorii online, alegeri, conţinut instigator la ură etc. şi le-a transmis către platforme sau către instituţiile abilitate conform legii.

„Facem precizarea că MCID nu poate elimina conţinutul inadecvat. Scopul #nofake a fost de a diminua timpul de rezolvare a raportărilor de conţinut inadecvat. Acest obiectiv a fost îndeplinit, câtă vreme sute de solicitări transmise prin mecanism au fost analizate prioritar, scurtând timpul de răspuns de la câteva săptămâni la câteva ore”, au precizat oficialii. 

Standarde încălcate 

Sesizările transmise prin mecanismul #nofake au fost verificate intern de către platforme şi au fost eliminate dacă platformele au stabilit că standardele propriilor comunităţi online au fost încălcate. Decizia de a elimina conţinutul inadecvat revine fiecărei platforme în parte, a subliniat MCID. 

Standardele comunităţilor online sunt reguli interne ale fiecărei platforme în parte, dar aceste reguli sunt în concordanţă cu legislaţia europeană Digital Services Act (DSA).

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a implicat într-un grup comun de lucru instituţii şi autorităţi cu competenţe specifice în aplicarea normelor în vigoare, cum sunt: 

• Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), 
• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), 
• Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), 
• Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC), 
• Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), etc.

Totodată, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat şedinţe ale acestui grup de lucru şi a participat şi la şedinţele organizate de ANCOM, care are calitatea de Digital Services Coordinator la nivel naţional, în ce priveşte legislaţia europeană Digital Services Act. 

„În total, au fost mai mult de 10 întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor publice şi cu reprezentanţii tehnici ai platformelor de socializare, în cadrul cărora au fost stabilite canale proprii de raportare ale fiecărei instituţii în parte, conform atribuţiilor legale, cu fiecare platformă”, potrivit comunicatului de presă. 

Conținutul raportat se referea și la medicamente 

Prin mecanismul de raportare #nofake, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a primit peste 3.300 de raportări de la români, pe care le-a transmis atât direct către platforme, cât şi către instituţiile responsabile, odată ce propriile lor canale de raportare au fost operaţionalizate. 

„Doar jumătate din sesizările primite au reprezentat conţinut inadecvat, iar dintre acestea în jur de 70% sunt deepfakes despre investiţii sau medicamente miraculoase menite să fraudeze populaţia. Aceste raportări au fost transmise către platforme direct de la MCID pentru raportările ce vizau fraude, escrocherii sau hărţuire”, au mai precizat cei de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. 

Din 24 octombrie, MCID a primit 475 de solicitări, majoritatea fiind despre materiale electorale, pe care MCID le-a înaintat către AEP, instituţie care are singurul mecanism din România prin care transmite conţinut online ce vizează materiale electorale, spre analiză şi eliminare. MCID mai subliniază că nu a avut acces la rapoartele interne de analiză ale platformelor.