Eficienţa și calitatea serviciilor  medicale sunt esenţiale pentru îngrijirea pacienţilor, în lumea modernă. În acest context, utilizarea instrumentelor Lean Six Sigma a devenit tot mai importantă pentru a optimiza procesele medicale, a reduce erorile și a îmbunătăţi satisfacţia pacienţilor. 

Metodologia Lean Six Sigma este o abordare de management care se concentrează pe eliminarea risipei, îmbunătăţirea calităţii și creșterea eficienţei. Acest articol explorează modul în care instrumentele Lean Six Sigma sunt aplicate în medicină pentru a asigura o îngrijire mai bună și mai eficientă a pacienţilor.

Lean Six Sigma în sistemul de sănătate

Lean Six Sigma este o combinaţie de două metodologii de management, Lean și Six Sigma, care au fost iniţial dezvoltate în industrie pentru a îmbunătăţi procesele și calitatea produselor. Cu timpul, aceste abordări au fost adaptate și integrate și în domeniul asistenţei medicale pentru a face faţă provocărilor specifice acestui domeniu.

Lean – Eliminarea risipei

Abordarea Lean se concentrează pe eliminarea risipei în procesele medicale. Risipa poate apărea sub diferite forme, cum ar fi timpul pierdut, echipamentele subutilizate sau stocurile excesive. Prin aplicarea  principiilor Lean, organizaţiile medicale pot identifica și elimina aceste pierderi, ceea ce duce la economii semnificative de timp și resurse.

De exemplu, într-o sală de operaţie, aplicarea Lean poate duce la o organizare mai eficientă a instrumentelor chirurgicale și a personalului, reducând timpul de așteptare și crescând randamentul echipelor medicale.

Six Sigma – Îmbunătăţirea calităţii

Metodologia Six Sigma se concentrează pe reducerea variaţiei în procese  și eliminarea erorilor. În medicină, aceasta înseamnă că tratamentele și procedurile trebuie să fie mai consistente și mai precise pentru a minimiza riscurile pentru  pacienţi. 

De exemplu, într-un departament de diagnostic, aplicarea Six Sigma poate duce la standarde mai stricte pentru interpretarea rezultatelor testelor și pentru raportarea lor către pacienţi. Acest lucru contribuie la reducerea erorilor și a interpretărilor greșite.

Studii de caz

Pentru a înţelege mai bine cum poate fi aplicată Lean Six Sigma (LSS) în medicină, să enumerăm/ analizăm câteva studii de caz.

1. Reducerea timpului de așteptare pentru pacienţi. Un spital a folosit abordarea Lean pentru a îmbunătăţi timpul de așteptare pentru pacienţi în departamentul de urgenţe. Prin analiza fluxului de lucru, au fost identificate risipele și blocajele din procesul de triaj și tratament. Apoi, au fost implementate modificări pentru a reduce aceste probleme, cum ar fi simplificarea documentaţiei, optimizarea programărilor personalului și folosirea echipamentelor mobile pentru înregistrare. Rezultatul a fost o reducere semnificativă a timpului de așteptare pentru pacienţi și o creștere a satisfacţiei acestora. Totodată, resursele au fost utilizate mai eficient, iar costurile au fost reduse. Un exemplu de instrument Lean, des utilizat, este Spaghetti chart (Figura 1), care surprinde complexitatea procesului actual (AS IS, „așa cum este acum”), comparativ cu varianta nouă a procesului optimizat (TO BE, „cum să fie”), care este mult simplificată.

2. Reducerea ratei de infecţii nosocomiale. Un alt spital a aplicat Six Sigma pentru a reduce rata de infecţii nosocomiale, care sunt infecţii dobândite în timpul spitalizării. Echipa de proiect a analizat datele pentru a descoperi cauzele-rădăcină ale infecţiilor și a dezvoltat un plan de acţiune pentru a le preveni. Prin introducerea unor protocoale mai stricte de igienă, instruirea personalului și monitorizarea regulată a datelor, au reușit să reducă semnificativ rata de infecţii nosocomiale, salvând vieţi și economisind resurse medicale. Un instrument puternic de analiză este Diagrama Cauză – Efect (Ishikawa, diagrama „os de pește”) (Figura 2), care permite determinarea cauzelor-rădăcină critice pentru problema abordată.

3. Îmbunătăţirea procesului de programare a pacienţilor. O clinică poate aplica principiile Lean Six Sigma pentru a îmbunătăţi procesul de programare a pacienţilor. Analizând modul în care programările sunt gestionate, se pot identifica risipele de timp, programările dublate sau întârzierile. Prin simplificarea și optimizarea procesului de programare, clinicile pot reduce timpul de așteptare al pacienţilor și se pot asigura că aceștia sunt programaţi într-un mod eficient.

4. Reducerea timpului de internare. Un spital ar putea aplica principiile LSS pentru a reduce timpul de internare a pacienţilor. Analizând procesul de internare, evaluare, tratament și externare, se pot identifica risipele de timp și se pot implementa schimbări pentru a reduce durata internării. Acest lucru nu numai că îmbunătăţește experienţa pacientului, ci și eliberează paturi pentru alţi pacienţi care au nevoie de îngrijire.

5. Optimizarea fluxului de pacienţi în clinici și spitale. LSS poate fi folosit pentru a analiza și optimiza fluxul de pacienţi în clinici și spitale. Acest lucru implică evaluarea procesului de primire a pacienţilor, îndrumarea lor către serviciile adecvate, reducerea timpilor de așteptare și asigurarea unui flux de lucru mai fluid.

6. Optimizarea stocurilor și a lanţului de aprovizionare. Pentru un spital, folosirea LSS permite gestionarea mai eficientă a stocurilor de medicamente, materiale medicale și echipamente. Acest lucru poate duce la reducerea costurilor și a risipei legate de stocuri excesive sau insuficiente, asigurând în același timp disponibilitatea constantă a resurselor necesare pentru tratamentul pacienţilor.

7. Eficientizarea procesului de facturare și reclamaţii. Departamentele financiare ale instituţiilor medicale pot utiliza LSS pentru a eficientiza procesul de facturare și gestionare a reclamaţiilor. Prin identificarea și eliminarea erorilor în facturare și accelerarea procesului de rezolvare a reclamaţiilor, se pot reduce întârzierile în plată și se poate îmbunătăţi fluxul de numerar.

8. Reducerea erorilor medicale. LSS poate ajuta la identificarea și reducerea erorilor medicale, cum ar fi administrarea greșită a medicamentelor. Prin aplicarea tehnicilor Six Sigma, pot fi dezvoltate protocoale mai stricte de siguranţă și monitorizare pentru a preveni astfel de erori.

9. Managementul datelor medicale. Un avantaj al utilizării LSS de către organizaţiile medicale ar fi și gestionarea mai eficientă a datelor medicale și a dosarelor pacienţilor. Aceasta poate include simplificarea procesului de înregistrare a datelor, gestionarea eficientă a informaţiilor medicale și protejarea confidenţialităţii pacienţilor.

10. Optimizarea timpului personalului medical. LSS poate fi aplicat pentru a evalua modul în care personalul medical își gestionează timpul și resursele. Aceasta duce la o mai eficientă organizare a programelor de lucru, alocarea sarcinilor în funcţie de abilităţi și îmbunătăţirea comunicării între echipele medicale. Reducerea timpilor administrativi duce la creșterea timpului alocat interacţiunii cu pacienţii.

11. Reducerea de costuri în serviciile de asistenţă medicală. Analizând costurile și fluxurile de lucru folosind LSS, organizaţiile medicale pot identifica și elimina costurile inutile. Acest lucru ar putea include reducerea cheltuielilor cu stocurile de medicamente, optimizarea utilizării resurselor sau eliminarea proceselor redundante.

Aceste exemple ilustrează modul în care metodologia Lean Six Sigma poate fi aplicată în diverse aspecte ale asistenţei medicale pentru a îmbunătăţi semnificativ eficienţa și calitatea serviciilor. Cu o abordare atentă și aplicarea corectă a acestor instrumente, medicina face pași importanţi în direcţia unei asistenţe medicale mai bune și mai sigure pentru toţi pacienţii.

Utilizarea instrumentelor Lean Six Sigma în medicină a devenit o necesitate pentru a asigura pregătirea proceselor în vederea digitalizării, cu un impact semnificativ în reducerea risipelor și a erorilor, dar în special în oferirea de servicii de înaltă calitate.