Apare tot mai evident că, deși se manifestă ca o boală respiratorie autolimitată de severitate mică/medie la circa 80% dintre cazuri, COVID-19 poate îmbrăca un tablou clinico-biologic complex și poate afecta și alte organe în afara plămânului.
Continuăm „administrarea” celei de-a șasea pastile de studii clinice cu un articol despre un actor foarte important în dezvoltarea unui studiu clinic: monitorul sau reprezentantul Organizaţiei Conducătoare de Studii sau CRO (contract research organization).
Clips ori coils? Tratamentul rapid și potrivit pentru anevrismele intracraniene poate salva viaţa.
De-a lungul timpului, epidemiile au reprezentat una dintre cele mai grave ameninţări la existenţa însăși a omenirii. Dar inteligenţa creatoare a omului, în această aprigă bătălie cu inamicii din sfera invizibilului, a făcut ca omul să iasă biruitor.
În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate, publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.
Pacient de sex masculin, în vârstă de 62 de ani, din mediul urban, căsătorit, nefumător, fără antecedente de tuberculoză, este internat în spital pentru următoarele acuze: transpiraţii profuze nocturne, tuse seacă cronică și pierdere în greutate (șase kilograme în interval de o lună).
Stilul nostru de viaţă, în sensul respectării limitelor și asigurării nevoilor mecanismelor de apărare a organismului, joacă un rol foarte important în relaţia noastră cu SARS-CoV-2. Epigenetica explică acest fenomen.
Utilizarea radiaţiilor ionizante în diagnosticul imagistic, în special în rândul populaţiei pediatrice, trebuie efectuată cu precauţie, având în vedere riscurile pe termen lung pentru sănătate.
La 25 aprilie se împlinesc o sută de ani de la nașterea primei femei neurochirurg de renume internaţional, dr. Sofia Ionescu.
Managementul pacienţilor cu metastaze hepatice aflaţi sub terapie anticoagulantă care necesită efectuarea unor proceduri diagnostice invazive reprezintă o provocare pentru medicii gastroenterologi, atât din cauza riscului de tromboză pe care pacienţii cu cancer activ îl prezintă, cât şi a celui de sângerare asociat tratamentului anticoagulant.
Orice studiu clinic presupune lucrul într-o echipă formată din sponsorul farma sau biotech, investigator, monitor, laborator, autorităţile de reglementare etc. Responsabilităţile acestora sunt foarte bine definite în GCP (Good Clinical Practice, Ghidul de bună practică clinică), după care se conduc toate proiectele de cercetare clinică. Astăzi vorbim despre rolurile sponsorului farma.
Tratamentul luxaţiei laterale de patelă încearcă reducerea acesteia prin imobilizare articulară și kinetoterapie, iar de la a treia luxaţie se intervine chirurgical, în funcţie de condiţiile locale evidenţiate imagistic și de vârsta pacientului.
Prof. dr. Simona Vlădăreanu, președintele Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății, roagă medicii neonatologi din întreaga țară să se informeze privind procedurile recomandate în cazul COVID-19 la nou-născuți.
Anumite profesii statice, precum cea de chirurg, dentist sau IT-ist, cresc riscul instalării oboselii musculare, a durerii musculoscheletale și a modificărilor degenerative. Este necesară identificarea unor exerciții fizice compensatorii și a unor instrumente și strategii simple care să prevină apariția complicațiilor.
Luxația și subluxația de patelă au caracteristică pierderea totală, respectiv parțială a raporturilor dintre patelă și trohleea femurală. Incidența luxației este de 43 de cazuri la 100.000 de persoane. Cea mai mare frecvență apare la grupul de vârstă 10-14 ani.
Cele mai interesante aspecte dezbătute la cea de-a V-a ediție a Conferinței Europene de Cercetare Clinică, organizată de EUCROF (Federația CRO-urilor Europene), care a avut loc recent la Amsterdam.
Încheiem seria dedicată relației alcoolului cu bolile cardiovasculare, observând că recomandările ghidurilor Societăţii Europene de Cardiologie pentru pacienți și posibili pacienți pot fi derutante, motiv pentru care înnoim apelul la moderație.
Continuăm seria afecțiunilor cardiovasculare influențate de consumul de alcool cu două dintre cele mai stringente probleme de sănătate – hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă.
Beneficiile consumului moderat de alcool se manifestă în primul rând asupra aterosclerozei şi complicaţiilor acesteia: bolile coronariene, accidentul vascular cerebral ischemic şi boala vasculară periferică. Persoanele cu boală coronariană reprezintă probabil grupul cel mai consistent de pacienţi şi domină statisticile.
Consumul moderat de alcool – și mai ales de vin – pare să aibă efect protector asupra funcției cardiovasculare, cu diferențe importante privind noțiunea de „moderat”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe