Newsflash
Interviuri

E nevoie de investiţii în infrastructura psihiatrică din România

de Magdalena Tănăsescu - aug. 9 2024
E nevoie de investiţii în infrastructura psihiatrică din România

În Psihiatria din România este nevoie de investiţii pentru modernizarea și extinderea spitalelor deja existente, dar și pentru construirea de noi centre psihiatrice în zonele rurale și cele defavorizate, crede dr. Mihnea Păunescu.

Numărul de cazuri nou diagnosticate în psihiatrie este în creștere în ţara noastră, iar din acest motiv este nevoie de investiţii atât pentru modernizarea și extinderea spitalelor deja existente, cât și pentru construirea de noi centre de psihiatrie în zonele rurale și cele defavorizate, consideră Mihnea Păunescu, medic rezident psihiatru.

Carte de vizită:

  • Medic rezident la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, București
  • Terapeut în formare în terapie cognitiv-comportamentală

Cum aţi ajuns să îmbrăţișaţi meseria de medic psihiatru?
Întotdeauna am fost interesat de mintea umană, de modul în care funcţionează și de cum poate fi ajutată să facă faţă mai bine provocărilor. În liceu mă gândeam că voi merge să studiez la Facultatea de Psihologie, pentru care începusem să mă pregătesc. Între timp, am avut oportunitatea să discut cu un medic psihiatru. Acesta m-a făcut să înţeleg că psihicul uman este multifaţetat și ca să pot atinge înţelegerea pe care o doresc, este nevoie să studiez în detaliu sub­stratul biologic pe care se dezvoltă psihicul, numeroasele mecanisme prin care se influenţează reciproc, precum și consecinţele pe care unele boli organice le exercită asupra emoţiilor și comportamentelor umane. Toate acestea pot fi studiate doar în cadrul Facultăţii de Medicină, așa că am ales drumul acesta.

Ce ar trebui să știe un medic psihiatru pentru a putea ajuta cât mai mulţi pacienţi?
Cred că cele mai importante sunt calitatea umană a medicului și capacitatea de a empatiza cu oamenii care trec prin momente vulnerabile. Un pacient care capătă încredere în medicul său și vede că este înţeles are toate șansele să își urmeze tratamentul pe termen lung, să renunţe la diverse comportamente care îl afectează și să facă pași spre o viaţă împlinită. Firește că și pregătirea clinică este esenţială. Însă, în cadrul acestei profesii, relaţia terapeutică poate să facă diferenţa între un pacient compensat terapeutic, care duce o viaţă normală și fericită, și unul care suferă multe recăderi. Un pacient care nu este aderent la schema de tratament și, drept urmare, necesită internări frecvente și de lungă durată.

Psihedelicele și tratarea depresiei

Ce noutate apărută în farmacologie a schimbat cel mai mult tratamentul psihiatric?
În mod clar, cel mai mare progres a fost descoperirea antipsihoticelor și antidepresivelor care acţionează prin inhibarea selectivă a recaptării serotoninei (IRSS). Al doilea moment important este descoperirea antidepresivelor cu un profil de siguranţă bun. Fluoxetina este considerată a fi prima substanţă din familia medicamentelor inhibitoare selective ale recaptării serotoninei care a fost pusă pe piaţă și care a înlocuit în mare măsură antidepresivele triciclice folosite până atunci pentru simptomatologia de tip depresiv. 

În ultimii ani au fost dezvoltate mai multe substanţe care să se adreseze simptomatologiei psihotice în aceeași manieră în care fluoxetina a reușit să o facă pentru tulburarea depresivă. În această categorie regăsim aripiprazol, brexpiprazol sau cariprazina. Ultimele progrese semnificative au venit din studiul potenţialelor efecte terapeutice ale psihedelicelor asupra depresiei. Acestea au culminat cu aprobarea esketaminei pentru gestionarea tulburării depresive rezistente la tratament.

Care este cea mai mare realizare profesională pe care aţi avut-o până acum? 
Ce ar merita amintit este cazul unei femei de 62 de ani care a fost adusă de Ambulanţă și familie la spital pentru negativism verbal și alimentar. Tratamentul antidepresiv iniţial a avut rezultate slabe. Asocierea de antipsihotice a dus la îmbunătăţirea stării pacientei, care a reușit să-și recapete treptat capacitatea de a comunica până în punctul în care a declarat că are halucinaţii auditive complexe care o împiedicau să vorbească. 

Întotdeauna am fost interesat de mintea umană, de modul în care funcționează și de cum poate fi ajutată să facă față mai bine provocărilor.

A fost necesară creșterea dozei de antipsihotice, dar punctul de cotitură a fost în momentul în care am schimbat antipsihoticul și am iniţiat în schema de tratament clozapina. Evoluţia a fost fabuloasă. Într-un timp foarte scurt, halucinaţiile s-au remis și a dispărut ideaţia autolitică. Pacienta și-a recăpătat progresiv funcţiile psihice pe care le pierduse și în prezent își continuă viaţa în mod normal alături de familie. Nu a mai avut nicio recădere în ultimii trei ani.

De câte cazuri vă ocupaţi, în medie, pe lună și pe an?
Îmi este greu să ofer un număr exact, dar, spre exemplu, în luna iunie au fost 175 de internări pe secţia în care lucrez. La acestea se adaugă spitalizările de zi, consulturile și pacienţii examinaţi în camera de gardă.

Un caz impresionant

Care ar fi unul dintre cele mai grave cazuri pe care l-aţi întâlnit de când lucraţi în cadrul Spitalului Obregia?
Un caz impresionant a fost cel al unui bărbat de 42 de ani, cunoscut cu antecedente psihiatrice, care s-a prezentat la spital pentru un tablou psihopatologic dominat de: neliniște psihomotorie, ideaţie autolitică fără plan și gânduri recurente intruzive de contaminare, însoţite de comportamente compulsive. Pacientul avea un aspect fizic bizar. 

O folie de plastic îi acoperea toracele, iar telefonul, prins de gât, era și el învelit în plastic. Prezenta iritaţie a antebraţului bilateral, nu iniţia și menţinea cu dificultate contactul vizual. Avea facies hipomobil, gestica hipodinamică și tremor fin al extremităţilor. Refuza orice contact fizic cu alte persoane, avea dificultăţi marcante de a lua decizii, chiar și în cazul activităţilor banale de zi cu zi. Prin urmare, funcţionarea la locul de muncă a declinat până la absenteism. Sub asociere cu tratament antipsihotic, starea i s-a ameliorat ușor, dar insuficient pentru a putea să-și reia activitatea. 

Și cum aţi procedat mai departe?
Am înlocuit tratamentul antidepresiv cu o moleculă triciclică rar folosită în practica curentă (clomipramină), care a ameliorat gândurile de moarte și germofobia. Până în momentul externării, pacientul a reușit să dezvolte o relaţie de prietenie cu o pacientă internată pe altă secţie, în compania căreia suporta și atingeri minore. Ulterior a revenit la locul de muncă, unde profesează în continuare.

Ce măsuri ar trebui să ia statul în aria dumneavoastră de activitate?
România se confruntă cu o serie de provocări majore în domeniul sănătăţii mintale, reflectate, în primul rând, printr-o infrastructură insuficient dezvoltată pentru volumul mare de pacienţi. Cred că pentru a remedia accesul insuficient al populaţiei la serviciile de îngrijiri medicale de specialitate este nevoie de investiţii pentru modernizarea și extinderea spitalelor deja existente și construirea de noi centre de psihiatrie în zonele rurale și cele defavorizate. Numărul de cazuri nou diagnosticate în psihiatrie este în creștere, precum și numărul de prezentări în camerele de gardă. În același timp, numărul de paturi disponibile pentru internare a rămas același de foarte mult timp.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe