Prof. dr. Horațiu Rotar este medic primar chirurgie orală și maxilo-facială și membru al Comisiei de specialitate de Chirurgie Dento-Alveolară a Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR).  Am discutat cu el despre prevenirea cancerului oral, dar și despre situația din România din acest punct de vedere, comparativ cu alte state. 

La rândul său, CMSR reiterează importanța screening-ului pentru cancerul oral prin acțiuni de actualizare a informației moderne în corpul profesional și de educare a populației asupra importanței pe care vizita periodică la stomatolog o are ca măsură esențială de prevenție activă. Instituția susține implementarea unui proiect național de prevenție a patologiei orale în sistemul public de sănătate, prin care, alături de măsurile de profilaxie oro-dentară, să fie integrat screeningul de cancer oral. În acest fel se consolidează rolul medicului stomatolog în depistarea precoce a cancerului oral, dar și în tratamentul pacientului oncologic, în general, ca participant activ în echipa pluridisciplinară (tumor board).

Cum poate fi prevenită apariția cancerelor orale?
Cancerul oral poate fi prevenit în mare măsură prin reducerea expunerii la factorii de risc cunoscuți. Principalele măsuri de prevenție includ renunțarea la fumat și la toate formele de tutun, evitarea consumului excesiv de alcool, menținerea unei igiene orale riguroase și tratarea din timp a leziunilor cronice ale mucoasei bucale. 
De asemenea, protecția buzelor împotriva radiațiilor solare, prin balsamuri cu filtru UV, poate reduce riscul de apariție a cancerului de buză. Totodată, vaccinarea împotriva HPV poate reduce riscul de apariție a unor forme specifice de cancer oro-faringian. Alimentația bogată în fructe și legume, aportul adecvat de vitamine A, C și E și evitarea alimentelor iritante contribuie și ele la menținerea unei mucoase sănătoase. Morbiditatea și mortalitatea prin cancerul oral sunt foarte mari, comparativ cu alte tipuri de cancer. Pacienții tratați pentru cancer oral au nevoie de eforturi importante de reabilitare pentru a putea fi reintegrați socio-profesional. Atât în tratament, cât și în reabilitare se investesc resurse fizice și materiale deosebite. Suferința pacienților este marcantă și necuantificabilă. De aceea, prevenția și detecția precoce sunt cheia succesului luptei împotriva cancerului oral.

Care sunt principalele simptome la care oamenii ar trebui să fie atenți și când ar trebui să se prezinte la medic?
Pentru un diagnostic precoce, populația trebuie să fie atentă la orice leziune care persistă mai mult de 2-3 săptămâni: ulcerații dureroase sau nedureroase, pete albe (leucoplazii) sau roșii (eritroplazii), îngroșări, noduli, sângerări, durere inexplicabilă, dificultăți la masticație, deglutiție sau vorbire ori modificări ale aspectului limbii, buzelor sau obrajilor. În prezența oricărui simptom persistent este esențial consultul la medicul stomatolog sau chirurg oro-maxilo-facial. Aceștia pot efectua un examen complet și, la nevoie, o biopsie. Examinările stomatologice periodice sunt recomandate tuturor adulților, iar în cazul persoanelor fumătoare sau consumatoare de alcool frecvența acestora ar trebui să fie mai mare decât o dată la șase luni.

Majoritatea cazurilor sunt depistate tardiv

Care este situația în România în ceea ce privește depistarea cancerului oral și accesul la servicii specializate, comparativ cu alte state?
România se află printre țările europene cu cele mai scăzute rate de depistare precoce a cancerelor orale. Depistarea tardivă are la bază lipsa programelor naționale de screening, nivelul redus de informare a populației, accesul limitat la servicii stomatologice de prevenție – mai ales în mediul rural – și numărul insuficient de centre specializate în chirurgia oro-maxilo-facială oncologică. 

Țări precum Marea Britanie, Țările Scandinave sau Olanda au implementat programe de screening oral integrat în consultațiile stomatologice de rutină, campanii publice de educație și protocoale clare de trimitere rapidă către specialiști. În România, deși există centre universitare performante și specialiști de înalt nivel, disparitățile teritoriale, timpul mare până la diagnostic și adresabilitatea scăzută la controale periodice fac ca mortalitatea prin cancer oral să rămână ridicată, comparativ cu media europeană. Creșterea nivelului de educație sanitară, formarea medicilor în recunoașterea leziunilor suspecte și introducerea unui program național de depistare precoce ar putea îmbunătăți semnificativ această situație.

Care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer oral pe care le-ați întâlnit la pacienții dumneavoastră?
La pacienții noștri – la care etiologia cancerului oral este în primul rând legată de consumul de tutun și alcool, asociat cu leziuni traumatice cronice determinate de dinții sau lucrările dentare distruse (cu margini ascuțite) –, cele mai frecvente localizări sunt la nivelul marginilor limbii, planșeului oral și feței ventrale a limbii. Urmează leziunile mucoasei obrazului și ale gingiei inferioare și, la distanță, leziunile gingiei superioare și ale mucoasei palatului. Localizarea leziunilor este în mare măsură corelată cu factorii etiologici.

Puteți detalia?
Compușii metabolici toxici rezultați în urma descompunerii alcoolului și tutunului ingerat/inhalat se elimină prin salivă. Eliminarea acestora se face pe o durată mult mai mare decât ingestia, pentru unii compuși durata fiind de până la 12 ore. Astfel, saliva încărcată de compuși toxici, eliminată din glandele salivare majore prin orificiile canalelor salivare, scaldă predominat zonele menționate. Mucoasa orală supusă permanent acțiunii acestor compuși suferă modificări moleculare, care duc la virarea spre displazie, carcinom in situ și, în final, carcinom invaziv. Din păcate, toate aceste localizări frecvente aparțin unor zone extrem de funcționale. Alterarea anatomiei și fiziologiei lor, prin tratamentele oncologice, lasă în urmă tulburări funcționale importante.

Populația știe foarte puține despre cancerul oral

Din experiența dumneavoastră, cât de informată este populația despre aceste tipuri de cancer?
Populația țării noastre este foarte slab informată în ceea ce privește cancerul oral. Cel mai tare mă doare când aud oameni educați, chiar unii colegi din diverse specialități medicale, care nu sunt conștienți de existența acestei afecțiuni. În ultimii ani au apărut imagini pe pachetele de țigări, dar nu am întâlnit în mass-media campanii dedicate, care să atragă atenția asupra acestui pericol. Trebuie să ne unim eforturile, stomatologi, medici de familie, chirurgi orali și maxilo-faciali, ORL-iști, oncologi, să elaborăm conținut specific pentru aceste campanii. De asemenea, este necesar ca autoritățile sanitare să ne ofere suportul organizațional și material pentru ca aceste campanii să existe și să aibă impact.

În ce stadii sunt depistate cazurile în România?
Din cauza lipsei de educație, mulți pacienți se prezintă la medic în stadii avansate, stadiile precoce fiind mult mai rare decât ne-am dori. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadiile III–IV, atunci când tratamentul este complex, iar prognosticul rezervat. Leziunile maligne (ulcerații, noduli, vegetații) sunt deseori ignorate, fiind tratate simptomatic. Se întâmplă frecvent la marii consumatori de alcool și tutun. În acest răstimp ele progresează, infiltrează zone profunde, produc tulburări funcționale și determină metastaze ganglionare cervicale. Acesta este frecvent momentul în care pacienții solicită consult medical. Ne-am dori să avem mai mulți pacienți care să vină să solicite ajutor atunci când au doar modificări minime ale mucoasei orale, nu când deja leziunile maligne sunt infiltrative și generează restricții funcționale.