În opinia sa, tinerii ar trebui să afle încă din școală despre importanţa screeningului și despre cancerele produse de HPV.

Carte de vizită:

• medic primar Radioterapie și medic specialist Oncologie medicală, în cadrul Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca
• obiectivul principal al activităţii îl constituie tratamentul tumorilor ginecologice (col uterin, vulvă, vagin) cu radioterapie, brahiterapie și chimioterapie
• secretar al Societăţii Române de Radioterapie și Oncologie Medicală

Vă propun să începem cu mortalitatea și incidenţa cancerelor de col uterin în România.

România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidenţa și locul 4 în ceea ce privește mortalitatea. Fără a exagera, cancerul de col uterin reprezintă o problemă de sănătate naţională. Dar este o patologie ce poate fi eradică prin vaccinul HPV, re­s­pectiv screening. Apoi, testul Babeș-Papanicolau, efectuat periodic, permite depistarea precoce a leziunilor precanceroase. Trebuie să menţionez un lucru, foarte important, debutul precoce al vieţii sexuale este un factor de risc. După cum și tabagismul crește de două ori riscul dezvoltării cancerului de col uterin.

Cât de informate sunt femeile care vin la controlul ginecologic?

Informaţiile sunt și nu sunt... Internetul uneori ajută. O dovadă a unor lacune o reprezintă încă procentajul nu foarte ridicat al tinerelor care doresc să se vaccineze înainte de debutul vieţii sexuale, stadiile avansate loco-regionale pe care le vedem în fiecare zi, din păcate.

Informaţii despre screening în școli

Sunteţi pentru educaţia sanitară în școli?

Da, iar unul dintre capitolele importante trebuie să fie educaţia sexuală. Copiii zilelor noastre trebuie să afle și să cunoască esenţa testului de screening. Un alt pas înainte îl constituie organizarea unor campanii de informare a publicului, la modul general, a unor cursuri oferite de specialiști, la care să se ofere răspunsuri la toate întrebările care se pun. Este și motivul pentru care pot afirma că este loc de mai bine în informarea corectă a tinerilor din ziua de astăzi. Ei trebuie să cunoască cancerele date de HPV: vulvar, penian, anal și orofaringian [pe lângă cel de col uterin].

Rămân la paciente și la gradul de informare. Cât este lipsă de informare și cât de cultură medicală?

Greu de dat un răspuns. Mă întreb câte dintre pacientele noastre știu că factorii de risc pentru cancerul de col uterin sunt infecţia HPV, debutul precoce al vieţii sexuale, partenerii multipli, fumatul care crește riscul de două ori. Mai este ceva... neglijenţa. Ritmul alert al vieţii amână prezentarea la medic. Se găsesc mereu scuze multiple. Efectuarea testului Babeș-Papanicolau, sângerările apărute după menopauză sau după contactul sexual sunt, de cele mai multe ori, neglijate. Când lucrurile iau o turnură urâtă, atunci, da, se prezintă și sunt, cum este firesc, îngrijorate. Consider că informaţia legată de cancerul de col uterin ar trebui furnizată odată cu cele despre mijloacele de contracepţie. Cancerul de col uterin depistat în fază incipientă poate fi vindecat, supravieţuirea ajungând până la 95-98%.

Vaccinul HPV obligatoriu, un deziderat

Ce au în comun pacientele care dezvoltă cancere de col uterin?

Infecţiile HPV sunt responsabile într-o proporţie de 99% din cazurile la care facem referire, dar majoritatea acestor infecţii se vindecă de la sine, circa 90%. Tipurile 16, 18, 31, 33 au un risc oncogen mai ridicat. HPV 16 și 18 sunt responsabile de circa 70% din cazurile de cancer de col uterin. Nu trebuie să uităm că s-a acordat Premiul Nobel pentru Medicină, în 2008, profesorului dr. Harald zur Hausen pentru vaccinul HPV (n.r. pentru descoperirea relaţiei de cauzalitate dintre HPV și cancerul de col uterin, ceea ce a permis crearea unui vaccin).

Aduceţi vaccinul tot mai mult în discuţie...

Da, pentru că speranţa noastră este ca acest vaccin să devină obligatoriu. Din 2018 este inclus ca opţional pe lista vaccinurilor din schema naţională. De asemenea, sperăm ca testele ADN-HPV să se efectueze ca screening primar. Mai mult,  în Lancet Oncology Journal, din 2019, a apărut un articol în care se menţionează dorinţa noastră, a specialiștilor, ca, până în 2100, incidenţa cancerului de col uterin să scadă la minimum, până la eliminarea lui totală! Australia, unde este vaccinată gratuit toată populaţia feminină, și-a propus eliminarea completă a cancerului de col uterin până în 2035.

 Consens și controverse în Ginecologie

 Conferinţa Naţională ce debutează vineri, 17 iunie, are un titlu sugestiv: „Consens și controverse în managementul cancerelor ginecologice”. Să vedem care sunt controversele, care adevărurile. HPV afectează doar femeile cu parteneri multipli?

Infecţia cu HPV afectează circa 80% dintre bărbaţi și femei. Nu trebuie să uităm că bărbaţii sunt cei care transmit virusul.

Dacă ești infectat cu HPV, faci cancer?

Există peste 100 de tipuri de HPV, doar câteva fiind cu risc crescut pentru cancerul de col uterin. În general, organismul luptă cu infecţia, de obicei aceasta dispare. Tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru mai mult de 70% din cancerul de col uterin. Infecţia cu HPV nu înseamnă că vei avea cancer. Cu ajutorul testului Babeș-Papanicolau, femeile se pot monitoriza, iar eventualele modificări precanceroase, depistate precoce, se pot trata.

Cancerul de col uterin afectează doar femeile în vârstă?

Poate afecta femeile la orice vârstă. Vârsta medie pentru diagnostic este 45-47 de ani. Istoria naturală s-a modificat, așa că apar tot mai multe paciente tinere și foarte tinere! Cu alte cuvinte, poate apărea la toate vârstele.

 „Dezordini” celulare

Un rezultat anormal al testului Babeș-Papanicolau înseamnă cancer?

Sunt unele celule anormale, „dezordini” celulare, care pot fi tratate și care nu înseamnă cancer de col uterin.

Contraceptivele pot facilita infecţia HPV?

Contraceptivele orale sunt asociate cu o creștere de 1,5-3,3 mai mare a riscului relativ de cancer de col uterin. Utilizarea lor într-un interval mai mare de 5 ani și la pacientele HPV pozitiv reprezintă un risc crescut. Utilizarea pe parcursul a 10 ani a contraceptivelor orale, începând de la vârsta de 20 de ani, este asociată cu o creștere a incidenţei cancerului de col uterin la vârsta de 50 de ani, de circa 1 caz la 1.000. Prin urmare, au un foarte mic impact negativ în riscul absolut al apariţiei cancerului de col uterin.

Să revenim la Conferinţa Naţională...

Ne dorim o abordare holistică, prin multitudinea de specialiști implicaţi, de la medicii de familie la epidemiologi, geneticieni, radiologi, psihologi, ginecologi, anatomopatologi, chirurgi, radioterapeuţi, oncologi. Suntem convinși că prin eforturi comune, cu răbdare, incidenţa și mortalitatea vor scădea semnificativ.