Newsflash
Dosar

Relaţia dintre sănătatea orală și infecţia cu SARS-CoV-2

de Dr. Nicoleta van Gelder - dec. 24 2020
Relaţia dintre sănătatea orală și infecţia cu SARS-CoV-2

Din păcate și de neînţeles, măsurile privind igiena și sănătatea orală lipsesc din planul menit să prevină transmiterea SARS-CoV-2 și apariţia complicaţiilor prin această infecţie.

periajDesigur că intervenţiile non-farmacologice pot avea un impact important în controlul infecţiei încrucișate pandemice. Dar de fiecare dată când aud sugestivul și imperativul îndemn de protecţie pandemică „Poartă mască! Spală-te pe mâini! Păstrează distanţa!”, eu, de profesie medic dentist, am frustranta convingere că acesta este pe de o parte nemotivant, iar pe de alta, incomplet. Nu doar pentru că lipsește ceva structural din el – „Spală-te pe dinţi!” –, ci și pentru că, din punct de vedere logistic, s-au făcut două omisiuni:

1. Succesul schimbării și/sau asumării unui comportament de protecţie a sănătăţii (igienă, distanţare etc.) depinde de mulţi factori, iar unul dintre ei este procesul psihologic care depinde de motivaţie: motivaţia protecţiei;
2. Planul de măsuri de prevenţie a contaminării și transmiterii infecţiei cu SARS-CoV-2 a ignorat cu desăvârșire importanţa igienei și a sănătăţii orale.

Iluzia că îndemnul imperativ „Poartă mască!” va avea ca rezultat purtarea măștii direct și automat are aceeași valoare ca și în cazul îndemnului la igienă orală zilnică, pe care părinţii îl transmit insistent copiilor lor: „Spală-te, copile, pe dinţi!”.

Blamarea celor care nu poartă mască sau care nu au învăţat încă să se spele pe dinţi este nefondată, psihologic vorbind, pentru că același comportament de protecţie, la oameni diferiţi, poate fi determinat de motive diferite, cu resurse diferite și în condiţii diferite.

Cea mai importantă teorie privind modelul de schimbare a comportamentului (PMT), promovată iniţial de Psihologia Sănătăţii, și de care eu încă nu am cunoștinţă să se fi utilizat în comunicarea de pandemie, este teoria motivaţiei protecţiei.

În baza acestei teorii, intenţia unei persoane de a schimba sau a-și asuma un comportament de protecţie recomandat depinde de trei procese cognitive – două de evaluare, și unul de recompensare. Acestea sunt:

1. Evaluarea riscului, a severităţii ameninţării externe și a vulnerabilităţii proprii: cum acţionează virusul? Care este tropismul lui? Care sunt mijloacele de decontaminare? Cu ce mijloace pot să îmi echilibrez imunitatea?
2. Evaluarea mecanismelor de coping, de gestionare, de a face faţă: pot face faţă? Cum să mă feresc? Cum să mă abilitez? Cu ce mijloace externe sau personale? De unde le procur?
3. Recompensarea – este rezultatul practicării comportamentului de protecţie: care este avantajul sau plus-valoarea obţinută.

Poza articol Van Gelder copy

Cu alte cuvinte, un comportament recomandat și compatibil cu sănătatea va fi acceptat, pe de o parte, dacă ameninţarea externă și vulnerabilitatea proprie ca urmare a neaplicării lui sunt percepute ca fiind de nivel înalt și, pe de altă parte, dacă recompensa obţinută prin comportamente care sunt incompatibile cu sănătatea este minimală.

Cât despre mesajele și măsurile dedicate igienei orale, trebuie menţionat că, într-adevăr, virusul are ca principal organ-ţintă plămânul, însă are tropism pentru multe ţesuturi umane, altele decât plămânul, și anume, pentru celulele a căror membrană conţine un receptor specific, enzima de conversie a angiotensinei-2 (ACE2).

Identificarea ACE2 în celulele epiteliale ale mucoasei bucale, în special pe faţa dorsală a limbii, a condus la îngrijorarea privind transmiterea virusului prin aerosolii bucali și expunerea profesională de risc înalt a stomatologiei.

Tocmai de aceea, preocupată de omiterea recomandărilor privind sănătatea și igiena orală, dar inspirată de reducerea riscului de contaminare prin aerosolii din salivă, am cercetat sursele de informare atât academice, cât și colocviale din România și din alte ţări. Am descoperit că acest subiect a incitat curiozitatea ambelor niveluri de autoritate informaţională.

Echilibrul bacterian oral, element protector

Infecţiile tractului respirator inferior sunt iniţiate de contaminarea epiteliului căilor respiratorii inferioare prin inhalarea de germeni cuprinși în aerosoli sau prin aspirarea de secreţii orale conţinând bacterii ca P. gingivalis, F. nucleatum, P. intermedia.

De menţionat că parodonţiul inflamat, dar și cariile netratate sunt cele două principale boli orale asociate cu dezechilibrul bacterian în mediul oral, în favoarea bacteriilor patologice.

Iar cytokinele (cum ar fi IL-1 și TNF) din ţesuturile parodontale inflamate pot infiltra saliva prin fluidul crevicular gingival și astfel pot fi aspirate, cauzând inflamaţie sau infecţie pulmonară.

Astfel că în pneumonie, „the old man’s friend”, companionul pacientului geriatric, care în 80% dintre cazuri are ca deznodământ decesul, a fost incriminată și o posibilă cauză bacteriană de origine orală.

Pe de altă parte, s-a observat că la 80% dintre pacienţii grav afectaţi pulmonar care prezentau o încărcătură bacteriană înaltă și, în consecinţă, și suprainfecţii, tratamentul a necesitat inclusiv antibioterapie.

O cercetare promiţătoare din Franţa, unde o combinaţie de antivirale și azitromicină a fost administrată în COVID-19, a demonstrat o vindecare virologică de cca. 100% după 6 zile, în comparaţie cu pacienţii care au primit doar hidroxiclorochină (57,1%) sau cu aceia care nu au primit niciun tratament (12,5%), ceea ce demonstrează că antibioticul joacă un rol important în optimizarea terapiei în boala COVID-19, îmbunătăţind astfel rata de succes cu cca 50% (1).

igiena

Pe de altă parte, s-a constatat că la pacienţii geriatrici care dispun de îngrijire orală constantă mortalitatea prin pneumonie a fost la
aproximativ jumătate comparativ cu pacienţii care nu beneficiază de îngrijire stomatologică, și că una din zece pneumonii letale poate fi prevenită doar printr-o mai bună îngrijire orală (2).

În lumina celor de mai sus și a importanţei centrale a sănătăţii orale pentru toată starea generală de bine, este esenţial ca toate specialităţile medicale, nu doar cele stomatologice, să recomande ca igiena orală să fie menţinută, ba chiar optimizată, și să fie avocaţii beneficiilor îngrijirii stomatologice pentru publicul larg, dar mai ales pentru grupurile de vârstă defavorizate: copii și vârstnici.

Lipsa igienei orale

Lipsa igienei înseamnă:

A. Factor de risc pentru contaminare
Ignorarea mesajelor privind igiena orală în comunicările publice a transmis subliminal mesajul că avantajele obţinute prin igienizarea cotidiană domestică a gurii prin periaj dentar sunt neglijabile, comparativ cu celelalte comportamente de igienă, și că sfânta mască, în cazul purtării ei, este un filtru eficient cu sau fără igienă orală.

Acest lucru a dus la o scădere a interesului pentru sănătatea orală! Un studiu din UK arată că 25% dintre cetăţenii englezi ratează cel puţin o dată pe zi igiena dentară (3). Altă consecinţă a fost ignorarea potenţialului antiviral al apelor de gură. Acestea pot scădea încărcătura bacteriană/virală din salivă.

Dacă includerea apei de gură în protocoalele preoperatorii din cabinetul stomatologic a fost salutară, nu înţeleg de ce nu a fost recomandată folosirea ei și acasă, la serviciu, în spitale sau în secţiile ATI. Pentru că despre contaminarea cu aerosoli știm că e posibilă nu doar în cabinetul stomatologic, ci și în timpul activităţilor cotidiene, iar cu cât încărcătura bacteriană sau virală este mai mare, cu atât riscul de contaminare este
mai mare (4).

B. Factor de risc pentru infecţiile tractului respirator inferior și/sau pentru complicaţiile bacteriene COVID-19
La întrebarea „de ce unii pacienţi sunt afectaţi mai grav de COVID-19?”, boala ducând la complicaţii sau deces, se răspunde întotdeauna cu factorii de risc standard: vârsta, sexul, comorbidităţile.

Dar la întrebarea „de ce apar complicaţii printre pacienţii tineri, sănătoși și fără factori de risc identificaţi?” nu s-a formulat încă un răspuns clar. Se știe că până la 15% dintre pacienţii cu vârste sub 60 de ani și fără comorbidităţi au manifestat reacţii severe la COVID-19.

Astfel, s-a speculat că deși boala are origine virală, se poate suspecta că în cazurile severe, suprainfecţiile bacteriene cu vector bucal pot contribui la complicaţii precum pneumonia și sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). De aceea, se explorează și se studiază acum:

- conexiunea dintre încărcătura bacteriană înaltă la nivel oral și complicaţiile postvirale;
- conexiunea dintre optimizarea îngrijirii orale și incidenţa infecţiilor bacteriene ale tractului respirator inferior și/sau riscul
complicaţiilor bacteriene COVID-19 (5).

 


Notă autor:

Bibliografie
1. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1477893920302817
2. https://www.who.int/news/item/15-10-2020-solidarity-therapeutics-trial-produces-conclusive-evidence-on-the-effectiveness-of-repurposed-drugs-for-covid-19-in-record-time
3. Dentistry.co.uk
4. https://www.dentistry.co.uk/2020/11/17/mouthwash-can-kill-coronavirus-seconds/
5. https://www.dentistry.co.uk/2020/07/06/poor-oral-hygiene-risk-covid-infection

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe