Acum, însă, după o privire panoramică  a acestor  imprimeuri legate de particularitățile bolilor respiratorii la sexul masculin versus sexul feminin poate că îmi corectez din imaginile fragmentare obținute prin focusarea doar a unei boli în cadrul caruselului științific al căutărilor imprimate de particularitățile legate de sexul masculin. 

Manifestările clinice ale bolilor variază

În  ultimele decenii, numeroase studii au indicat faptul că prevalența, progresia și rezultatele bolilor la femei și bărbați sunt influențate atât de sexul biologic, cât și de gen. Epidemiologia și manifestările clinice ale bolilor variază, de asemenea, între sexe pe parcursul vieții. 

Deși majoritatea bolilor respiratorii afectează ambele sexe, bărbații prezintă o incidență mai mare și riscuri mai severe pentru anumite afecțiuni, adesea din cauza expunerii profesionale, a fumatului și a factorilor genetici. 

Aceste diferențe sunt observate încă din copilărie, când ratele sindromului de detresă respiratorie (RDS) și ale displaziei bronhopulmonare (BPD) sunt mai mari la nou-născuții de sex masculin decât la cei de sex feminin și continuă pe tot parcursul copilăriei, când astmul și tusea cronică sunt mai frecvente la băieți decât la fete. 

Anumite infecții respiratorii, precum  cele cu virusul sincițial respirator (VSR), sunt, de asemenea, mai predominante la băieți decât la fete. Interesant este că, după pubertate, femeile au rate mai mari de prevalență, severitate, exacerbări, spitalizări și mortalitate a astmului în comparație cu bărbații. 

Femeile adulte sunt, de asemenea, afectate mai disproporționat de afecțiuni precum hipertensiunea pulmonară (HP), boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bronșiectazia și cancerul pulmonar. Bărbații prezintă însă rate mai mari de fibroză pulmonară idiopatică (PID) și apnee obstructivă în somn (AOS). 

Tulburările de somn sunt, de asemenea, mai frecvente la femei, în special în timpul sarcinii, iar afecțiuni precum limfangioleiomiomatoza (LAM) sunt aproape exclusive la femei. Pe de altă parte, infecțiile pulmonare care duc la pneumonie și COVID-19 prezintă o severitate mai mare la bărbați în faza acută, în timp ce variantele lor cronice și consecințele pe termen lung (de exemplu, COVID-ul prelungit) afectează mai mult femeile. 

Prin urmare, luarea în considerare a sexului și a genului în cercetare ne ajută să înțelegem mecanismele bolii și să identificăm modalități de a îmbunătăți medicina personalizată și rezultatele în domeniul sănătății pulmonare. 

Factorii de risc nu trebuie ignorați

Jocul factorilor de risc este important de asemenea. Astfel, la capitolul principalele afecțiuni respiratorii care afectează frecvent bărbații, putem avea:

BPOC: o boală pulmonară inflamatorie cronică ce provoacă obstrucția fluxului de aer din plămâni puternic  asociată cu fumatul și expunerea  mai mare pe termen lung la praf sau gaze iritante la locul de muncă, factori mai prezenți în viața bărbaților. 

Cancerul pulmonar: unde bărbații sunt diagnosticați mai des cu cancer pulmonar comparativ cu femeile și unde  fumatul (activ sau pasiv) și expunerea la substanțe cancerigene (precum radonul sau azbestul) sunt principalii factori declanșatori, mai des întâlniți în activitățile bărbaților.

Sindromul de apnee în somn: o tulburare respiratorie potențial gravă în care respirația se oprește și repornește în mod repetat în timpul somnului, cu o frecvență de  2 până la 3 ori mai mare la bărbați, datorită predominanței obezității și a modificărilor la nivel de hipofaringe și gât imprimată de apartenența la sexul masculin.

Tuberculoza (TB): statisticile arată că bărbații sunt mai predispuși să dezvolte tuberculoză activă, fiind favorizați de consumul de tutun și alcool, care slăbesc sistemul imunitar. 

Infecțiile respiratorii: bărbații tind să prezinte rate mai mari de spitalizare în cazul unor infecții precum pneumonia sau formele severe de gripă. Bărbații din toate grupele de vârstă  avansate prezintă, în general, o vulnerabilitate mai mare la infecțiile tractului respirator inferior, cum ar fi pneumonia, bronșita acută și infecțiile virale (cum ar fi gripa și VSR). Tot la capitolul severitate evoluția infecțiilor respiratorii inferioare tinde să fie clinic mai severă la bărbați, ceea ce se traduce prin rate ale mortalității mai mari. Excepția intervine pentru infecțiile respiratorii superioare unde femeile sunt disproporționat mai vulnerabile la infecțiile tractului respirator superior, cum ar fi sinuzita și amigdalita. 

Microbiota intestinală și bolile tractului respirator

Există, pe de altă parte, o  altă asociere clară între anomaliile microbiotei intestinale în copilărie și dezvoltarea tulburărilor imune și metabolice mai târziu în viață. Unele studii au arătat că microbiota intestinală și metaboliții săi pot preveni și atenua eficient bolile tractului respirator. 

Cu toate acestea, compoziția microbiotei intestinale la copii diferă de cea a adulților, iar cercetările privind interacțiunea dintre microbiota intestinală și bolile tractului respirator la copii sunt importante și pot explica o parte din diferențele între sexe.  Dezvoltarea microbiotei intestinale la începutul vieții și rolul acesteia în bolile pediatrice ale tractului respirator, subliniază  încă odată influența sa asupra sănătății respiratorii și a axei intestin-plămâni. 

Diferențele de sex în bolile respiratorii provin  și din variațiile anatomice, fiziologice și hormonale de-a lungul vieții. În special, plămânii  masculini sunt mai mari, dar plămânii feminini se maturizează mai repede „in utero”. Prin urmare, prevalența bolilor, simptomele și răspunsurile la tratamente diferă semnificativ între sexe. 

Diferențele-cheie între principalele afecțiuni respiratorii includ, la astm în copilărie, o frecvență și severitate mai mare  la băieți din cauza diametrelor relativ mai mici ale căilor respiratorii. 

La vârsta adultă, lucrurile se inversează după pubertate; prevalența și severitatea cresc la femei, fiind puternic influențate de nivelurile fluctuante de estrogen. În cazul BPOC-ului  există și o problemă de susceptibilitate sau sensibilitate; femeile sunt mai sensibile  la fumul de tutun și dezvoltă obstrucție a fluxului de aer la niveluri de expunere mai mici decât bărbații. Aceasta explică de ce femeile dezvoltă de obicei mai multe boli ale căilor respiratorii mici, în timp ce bărbații prezintă mai mult emfizem pulmonar. 

Femeile raportează, de asemenea, dispnee (dificultăți de respirație) mai mare și prezintă o morbiditate mai mare. 

Infecțiile respiratorii la bărbați

În privința infecțiilor  respiratorii bărbații de toate vârstele prezintă o incidență și o severitate mai mare a infecțiilor tractului respirator inferior (de exemplu, pneumonie, VSR), parțial determinate de androgenii (testosteron) care afectează reglarea imunității. 

Pe de altă parte, femeile sunt mai predispuse la infecții ale tractului respirator superior, cum ar fi sinuzita și amigdalita iar sexul biologic influențează semnificativ susceptibilitatea, progresia și prezentarea clinică a bolilor respiratorii. Aceste diferențe derivă  din elemente  distincte în anatomia pulmonară, genetică și hormoni sexuali fluctuanți pe parcursul vieții. 

Tot la capitolul  diferențe anatomice și structurale  întâlnim aspectul legat de  volumele   pulmonare: bărbații au plămâni mai mari și o suprafață totală de alveole mai mare în raport cu statura, comparativ cu femeile. În privința  diametrului căilor respiratorii femeile au căi respiratorii conductoare mai mici, ceea ce duce la un efort respirator de bază mai mare și la un cost de oxigen mai mare în timpul efortului fizic. 

La toate acestea în faza de evoluție timpurie: fetușii  de sex feminin produc surfactant pulmonar mai devreme în gestație decât fetușii masculi. Această maturare mai rapidă face ca sugarii de sex feminin să fie semnificativ mai puțin vulnerabili la sindromul de detresă respiratorie neonatală. 

Nici astmul  bronșic nu este iertat de evoluția din copilărie. Băieții prezintă o prevalență mai mare și o rată de exacerbare severă a astmului decât fetele, determinate de o geometrie relativ mai îngustă a căilor respiratorii. 

La vârsta adultă t tendința se inversează dramatic după pubertate. Femeile adulte prezintă o incidență mult mai mare a astmului, rate de spitalizare de trei ori mai mari și un control general mai slab al astmului. 

Factorii declanșatori hormonali intervin și ei. Estrogenul reglează în sens ascendent inflamația alergică a plămânilor, în timp ce testosteronul acționează ca un scut protector prin suprimarea căilor inflamatorii. Multe femei prezintă „astm perimenstrual”, în care simptomele se agravează în timpul fazelor cu niveluri scăzute de hormoni ale ciclului menstrual. 

Ca să avem o imagine completă ar trebui să discutăm și de sensibilitatea la fum. Dovezile indică faptul că țesutul pulmonar feminin este mai vulnerabil la efectele toxice ale fumului de tutun și ale combustibililor din biomasă, ceea ce duce la dezvoltarea BPOC chiar și cu mai puține „pachete-ani” de fumat. 

Profilul simptomelor este și el important 

Pentru același nivel de declin obiectiv al funcției pulmonare, femeile prezintă niveluri mult mai ridicate de dispnee severă (dificultăți de respirație) și tuse în comparație cu bărbații. Toate adunate dovedesc că avem fluctuații imprimate de apartenența la sex care influențează rata de diagnostic, de implicare terapeutică, rata de supraviețuire, colecta de comorbidități, etc.

Medicul practician indiferent că este specialist sau medic de familie trebuie sa aibă în vedere permanent aceste diferențe generate de sexul biologic cu oscilații imprimate succesiv de progresia în vârstă atât pentru momentul diagnostic cât și pentru cel de intervenție terapeutică. De fapt și pentru bărbați și pentru femei rămâne în final valabil același proverb : “Sănătatea e comoara cea mai prețioasă şi cea mai ușor de pierdut; totuși cel mai prost păzită.” (Emile Augier)