Astfel, infecțiile obișnuite pot evolua spre forme severe, greu de tratat, cu un risc crescut de complicații și deces. Această problemă este amplificată de factori precum automedicația, eliberarea antibioticelor fără prescripție medicală și lipsa unei informări corecte în rândul populației, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

În acest context, Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România (FASFR), a organizat în perioada 10-23 martie 2025 Campania Națională Antibioticum, alături de cele 7 asociații locale membre și de asociația colaboratoare din Republica Moldova. 

Educarea publicului larg

Obiectivul principal al acestei campanii a fost educarea publicului larg cu privire la ce sunt antibioticele, pericolele automedicației și oferirea de informații corecte despre utilizarea responsabilă a acestora. Publicul țintă a fost diferit din punct de vedere al categoriilor sociale, al vârstei și al educației. 

Mesajul campaniei a ajuns la studenți ai Facultăților de Farmacie, precum și la elevi, părinți, bunici, pacienți din farmacii comunitare etc. Astfel, în urma activităților desfășurate, mesajele campaniei au ajunsla un 3.210 persoane ale publicului larg din centrele asociațiilor locale, 910 studenți, 235 de elevi și 108 voluntari. 

Chestionar online adresat publicului larg 

Pentru a evalua nivelul de conștientizare al populației și comportamentele asociate utilizării antibioticelor, FASFR a distribuit, prin intermediul asociațiilor locale, un chestionar online adresat publicului larg. Acesta a fost completat de 707 respondenți, majoritatea femei cu vârste cuprinse între 15–24 de ani. 

Principalele concluzii ale sondajului: 

● 61,1% dintre respondenți au declarat că au luat antibiotice fără prescripție medicală, reflectând un comportament riscant care contribuie direct la apariția rezistenței bacteriene.

● În ceea ce privește frecvența administrării: 37,6% au luat antibiotice de 2–3 ori în ultimele 12 luni; 9,6% au depășit această frecvență; doar 25,7% nu au luat deloc antibiotice în ultimul an. 

„Aceste date indică o utilizare semnificativă a antibioticelor, care poate deveni problematică dacă nu este însoțită de recomandare și supraveghere medicală”, spun reprezentanții FASFR. 

La întrebarea „Care afecțiuni necesită tratament cu antibiotice?”, deși 76,2% au răspuns corect menționând pneumonia, o proporție îngrijorătoare dintre respondenți consideră în mod eronat că gripa (41,3%) și răceala (25,5%) pot fi tratate cu antibiotice – ceea ce reflectă o confuzie frecventă între infecțiile virale și cele bacteriene. 

Întrebați cum acționează în caz de infecție minoră: 56% dintre respondenți au spus că consultă un medic, ceea ce este un semn pozitiv; 6,6% cumpără antibiotice fără rețetă, iar 20,7% solicită sfatul farmacistului, ceea ce poate conduce la utilizări incorecte ale medicamentelor; 16,7% aleg să aștepte până când simptomele trec, fără a căuta o opinie medicală.

În ceea ce privește conștientizarea riscurilor: 72,7% știu că utilizarea incorectă a antibioticelor duce la rezistență bacteriană; 59,8% înțeleg că eficiența tratamentelor scade în timp; 57,9% recunosc posibile efecte negative asupra sănătății.

Deși rezultatele sunt încurajatoare, există spațiu pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare în rândul publicului. 

La întrebarea privind prevenirea rezistenței bacteriene: 70,7% cunosc importanța administrării antibioticelor doar cu prescripție medicală; 57,1% menționează necesitatea finalizării tratamentului prescris; însă 9,5% nu știu cum poate fi prevenită rezistența – un indicator al nevoii de informare suplimentară.

În legătură cu întreruperea tratamentului atunci când pacientul se simte mai bine: 71% știu că tratamentul trebuie continuat până la final; 13,9% ar opri administrarea, iar 11,9% ar reduce doza – ambele practici care pot contribui la selecția bacteriilor rezistente. 

Prea puțini români știu că infecțiile virale nu necesită antibiotice

Referitor la utilizarea antibioticelor în caz de răceală sau gripă: 75,1% dintre respondenți știu că aceste infecții sunt virale și nu necesită antibiotice; 25,6% cred greșit că sunt bacteriene, iar 29,6% consideră că antibioticele pot agrava simptomele – o idee eronată, dar frecvent întâlnită. 

Întrebați ce contribuie la apariția rezistenței bacteriene: 50,5% au răspuns corect, menționând întreruperea prematură a tratamentului; însă 13,4% au afirmat eronat că respectarea tratamentului poate genera rezistență – un indiciu clar al unei neînțelegeri fundamentale privind modul de acțiune al antibioticelor.

În ceea ce privește antibioticele rămase după tratament: 58,8% știu că trebuie eliminate corespunzător; 27,3% le păstrează pentru viitoare afecțiuni; 3,7% ar recomanda sau oferi antibioticele altor persoane – practici periculoase care favorizează automedicația.

La întrebarea privind riscul principal al utilizării excesive a antibioticelor: 70,7% au indicat corect dezvoltarea bacteriilor rezistente; însă 17,5% cred greșit că utilizarea frecventă crește eficiența antibioticelor, ceea ce reflectă o lipsă de informare corectă. 

„Datele obținute evidențiază nevoia urgentă de îmbunătățire a nivelului de educație și conștientizare în ceea ce privește utilizarea antibioticelor. Este imperativ ca autoritățile, instituțiile de învățământ, cadrele medicale și sectorul privat să colaboreze pentru a crea un mediu care să promoveze utilizarea responsabilă a acestor medicamente esențiale”, au subliniat membrii Federației Asociațiilor Studenților Farmaciști din România, adăugând: 

„Ca viitori profesioniști în domeniul sănătății, considerăm esențial să atragem atenția asupra dezinformării persistente legate de administrarea antibioticelor, automedicație și confuzia dintre infecțiile virale și cele bacteriene. Împreună cu ceilalți specialiști din domeniu, ne angajăm să sprijinim și să contribuim activ la creșterea nivelului de informare, în vederea protejării eficienței tratamentelor și a sănătății publice”. 

FASFR îndeamnă publicul larg, pacienții și autoritățile competente să acorde o mai mare importanță educației privind antibioticele, promovând informații clare, corecte și accesibile: 

„Este vital să susținem comportamente sănătoase și responsabile, care să reducă riscul de apariție a rezistenței bacteriene și să asigure eficacitatea tratamentelor pentru generațiile viitoare.”

Prin aceste eforturi colective, se poate construi o cultură a responsabilității în utilizarea antibioticelor, contribuind astfel la protejarea sănătății individuale și a întregii comunități.