Deși nu avem date epidemiologice exacte, în ţara noastră se apreciază că această afecţiune are o prevalenţă de aproximativ 30-35 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Misterul funcţionării creierului uman i-a fascinat dintotdeauna pe oamenii de știinţă, ultimele decenii fiind caracterizate de alocarea unor resurse financiare impresionante pentru descifrarea mecanismelor ce privesc numeroase boli ale sistemului nervos, atât central, cât și periferic. În ultimii ani însă, atenţia cercetătorilor se îndreaptă, tot mai insistent, asupra aspectelor fiziologice.
În urmă cu 40-50 de ani, se considera că îmbătrânirea aduce cu sine, în mod inevitabil, un grad variabil de deteriorare cognitivă și motorie. Sigur că există o scădere a performanţelor, odată cu înaintarea în vârstă, însă la ora actuală nu mai este valabilă teoria potrivit căreia procesul de îmbătrânire este automat asociat cu degradarea funcţiilor cognitive și a performanţelor intelectuale.
Aceste aspecte au beneficiat de studii intense în ultimii ani, însă în mod special, anul acesta, luna sănătăţii creierului a fost dedicată unei afecţiuni specifice adulţilor tineri, și anume, scleroza multiplă.
Deși nu avem date epidemiologice exacte, în ţara noastră se apreciază că această afecţiune are o prevalenţă de aproximativ 30-35 de cazuri la 100.000 de locuitori. În cadrul programului naţional de tratament al bolilor neurologice, numărul pacienţilor diagnosticaţi și trataţi pentru scleroză multiplă a ajuns undeva la 5.000 de pacienţi.
Scleroza multiplă este diagnosticată cel mai frecvent la grupa de vârstă 20-40 de ani și are două componente: una inflamatorie și una neurodegenerativă, fiind asociată cu un impact deosebit atât în plan individual, pentru că evoluează către dizabilitate fizică, cât și în plan social. În anumite cazuri, deteriorarea cognitivă este prezentă încă din stadiile iniţiale ale bolii, însă există și cazuri în care această deteriorare apare pe parcurs, pe măsură ce boala progresează.
Cu cât pacientul este tratat mai devreme, cu atât boala este ţinută mai bine sub control. Așadar, este foarte important să gestionăm corect etapa de diagnostic, pentru că în acest interval de vârstă pacientul este în plină activitate, în plină dezvoltare, este momentul în care își întemeiază o familie, progresează în carieră și își construiește un drum în viaţă, iar impactul unui astfel de diagnostic asupra sa este unul major.
Manifestările clinice sunt adesea nespecifice, iar investigaţiile paraclinice și imagistice nu pot stabili cu precizie diagnosticul de la primele semne de boală, astfel încât este esenţială efectuarea unui diagnostic diferenţial adecvat, urmărind în evoluţie anumite criterii.
Posibilităţile de diagnostic au crescut însă odată cu accesibilitatea mai mare către investigaţii imagistice de înaltă performanţă, cum este examinarea prin rezonanţă magnetică. De asemenea, a crescut și accesibilitatea la tratamente de specialitate.
În prezent, în ţara noastră există 14 centre dedicate sclerozei multiple. Condiţiile actuale de înfiinţare sunt mai ușor de îndeplinit, astfel încât orice spital judeţean poate aplica. În mod evident, expertiza pentru
diagnosticul și tratamentul acestor pacienţi se dobândește în timp, însă medicii trebuie încurajaţi să facă performanţă și să se dedice acestei afecţiuni.
În aceste centre pacienţii trebuie consultaţi din punct de vedere neurologic, monitorizaţi periodic, evaluaţi imagistic prin rezonanţă magnetică. De asemenea, în aceste centre pacienţii trebuie să aibă un acces facil către un consult oftalmologic, ședinţe de psihoterapie, kinetoterapie, fiind astfel ajutaţi și încurajaţi să aibă un stil de viaţă cât mai apropiat de cel anterior diagnosticului.
Este îmbucurător faptul că în ultimii ani au fost dezvoltate terapii din ce în ce mai performante. În România sunt disponibile aproape toate, iar procesul de adoptare a noilor terapii aprobate în Uniunea Europeană a devenit mult mai rapid.
Privim aceste lucruri cu speranţă, iar noi, ca medici, ne asumăm responsabilitatea de a ţine pasul cu avansul știinţific, învăţăm protocoalele de administrare a acestor medicamente și monitorizăm strict evoluţia pacientului și eficacitatea tratamentului.
În centrul nostru de la Spitalul Universitar de Urgenţă București, pacienţii sunt urmăriţi periodic. Ei vin să își ia medicaţia din trei în trei luni, iar vizita de monitorizare clinică și biologică se face de aproximativ două ori pe an.
Există o relaţie strânsă între medici și pacienţi, care atinge la un moment dat un grad de familiaritate, ceea ce facilitează monitorizarea și încrederea pacienţilor. Este însă necesară o organizare strictă pentru a monitoriza cei 900 de pacienţi înscriși la noi.
Citiți și: Viaţa cu scleroză multiplă, un drum plin de provocări
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
