Rezultatele unui studiu retrospectiv realizat de Fundația pentru Studiul Nanoneuroștiințelor și Neuroregenerării din România (FSNANO) în colaborare cu Societatea de Neurologie din România arată că durata etapei de diagnosticare a sclerozei multiple (SM) poate fi influențată de tipul instituției la care pacientul se prezintă inițial. Astfel, potrivit datelor,  spitalele clinice din București înregistrează un timp median de diagnosticare de 2,6 luni, în timp ce pentru pacienții evaluați inițial în unitățile sanitare de recuperare, acest interval ajunge la o medie de 13,1 luni.

Astfel, potrivit datelor, spitalele clinice din București înregistrează un timp median de diagnosticare de 2,6 luni, în timp ce pentru pacienții evaluați inițial în unitățile sanitare de recuperare, acest interval ajunge la o medie de 13,1 luni. Pe de altă parte, 16,3% dintre pacienți au prezentat simptome cu până la trei ani înainte de stabilirea diagnosticului oficial. Totodată, pacienții din mediul rural, precum și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, necesită de obicei o perioadă mai lungă pentru confirmarea diagnosticului, comparativ cu media generală a populației.

În ceea ce privește stabilirea diagnosticelor, 35% sunt stabilite în cadrul secțiilor de Neurologie ale spitalelor județene de urgență, iar 31% în spitalele clinice din București. 
Alte date relevante din studiul FSNANO vor fi prezentate în cadrul Forumului Național de Neurologie, desfășurat zilele acestea la București, în centrul dezbaterilor programate în cadrul atelierelor de lucru ale Forumului aflându-se și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu Scleroză multiplă. 

„Este esențial să accelerăm dezvoltarea infrastructurii medicale, să standardizăm traseul pacientului și să implementăm un registru național funcțional, care să reflecte real dimensiunea bolii în România, pentru că doar printr-o abordare integrată și echitabilă putem asigura un diagnostic mai rapid și un acces adecvat la tratament pentru toți pacienții”, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele European Federation of NeuroRehabilitation Societies.

Astfel, specialiștii prezenți la Forum ar urma să propună o serie de măsuri pragmatice, precum facilitarea accesului la tratamente prin farmaciile cu circuit deschis, pentru terapiile care nu necesită administrare în spital. Această schimbare ar reduce semnificativ povara administrativă pentru cei peste 7.500 de pacienți din România, ar eficientiza activitatea medicală și ar genera economii importante la nivelul sistemului de sănătate.