Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Malpraxisul medical în România: Ce trebuie știut

Viața Medicală
Dorina Novac vineri, 21 februarie 2020

Acuzațiile de malpraxis se înmulțesc pe zi ce trece. Din ce în ce mai mulți medici sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor. Cum pot fi gestionate reclamațiile de malpraxis și care sunt, de fapt, riscurile la care este supus personalul medical, încercăm să aflăm de la specialiștii cu care am stat de vorbă în documentarea acestui subiect.

shutterstock_178273421Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății definește, la articolul 642, malpraxisul ca fiind „o eroare profesională săvârșită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și de servicii medicale, sanitare și farmaceutice”.

Cine poate fi acuzat de malpraxis?

Conform legii, cei care răspund disciplinar dar și penal sunt atât personalul medical (stomatologul, medicul, farmacistul, asistentul medical, moașa), cât și furnizorii de produse și servicii medicale. Acestora li se adaugă, potrivit legii civile, producătorii de echipamente și dispozitive medicale, substanțe medicamentoase și materiale sanitare, care răspund pentru prejudiciile produse pacienților în activitatea de prevenție, diagnostic și tratament.

Cum se reclamă o eroare medicală

Pentru a reclama un caz de malpraxis trebuie stabilit, potrivit aceleiași legi, dacă este vorba despre o eroare medicală. În acest sens, pacientul poate sesiza:

Persoana care se consideră victima unui act de malpraxis poate sesiza Comisia din cadrul Direcției de Sănătate Publică. Aceasta va desemna, prin tragere la sorți, un expert sau un grup de experți, în vederea analizării ansamblului de documente medicale. Astfel, în termen de maximum trei luni de la data sesizării, Comisia va emite o decizie care va stabili dacă a existat sau nu un caz de malpraxis, iar această decizie va putea fi atacată, ulterior, în instanță de pacient sau de medic”, a precizat avocatul Bogdan Dobrescu.

 Bogdan DobrescuPacientul poate depune o reclamație la Colegiul Medicilor din România (CMR). Instituția desemnează un expert care întocmește un raport asupra cazului. În termen de trei luni de la sesizare, Colegiul Medicilor este obligat să stabilească dacă este vorba, sau nu, despre un caz de malpraxis.

Decizia poate fi atacată de părțile vizate (pacient, medic, asigurator) într-un interval de 15 zile de la comunicare, la judecătoria din proximitatea locului în care a avut loc actul medical. De asemenea, reclamația poate fi depusă direct în instanță, pacientul nefiind obligat să sesizeze Colegiul Medicilor.

Pentru erorile profesionale săvârșite în exercitarea actului medical, medicii pot răspunde penal, civil sau disciplinar. „După efectuarea cercetărilor, sancțiunea disciplinară aplicabilă poate consta în mustrare, avertisment, vot de blam, amendă de la 100 la 1.500 de lei, interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an, precum și retragerea calității de membru al CMR”, a precizat Bogdan Dobrescu.

În situația în care pacienții sunt vătămați printr-un act medical săvârșit din culpă, personalul medical vinovat poate fi sancționat civil prin plata unor sume de bani pentru acoperirea prejudiciului cauzat pacientului de actul medical săvârșit din culpă.

„Instanța de judecată este cea care va stabili, în concret, cuantumul daunelor morale și materiale cuvenite pacientului vătămat printr-un caz de malpraxis medical, ținând cont de cheltuielile efectiv realizate pentru îngrijirea medicală a pacientului după vătămarea acestuia de către medic prin actul medical săvârșit din culpă, de pierderea capacității de muncă, precum și de suferințele fizice și psihice ale pacientului”, a adăugat avocatul.

Se poate rezolva și amiabil

Cazurile de malpraxis pot fi rezolvate și pe cale amiabilă, despăgubirea făcându-se în baza asigurării de malpraxis pe care cadrele medicale sunt obligate să o încheie cu firmele de asigurări. „În cazul în care pacientul, medicul și asiguratorul își doresc să evite comisiile medicale, Colegiul Medicilor, Parchetul, aceștia pot apela la un mediator pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos”, a conchis avocatul.

shutterstock_1048903628Prof. dr. Beatrice Gabriela Ioan (UMF „Grigore T. Popa” Iași), membră a Comisiei Superioare de Disciplină a CMR, spune, de asemenea, că medierea poate rezolva reclamațiile de malpraxis într-un timp mai scurt, cu impact financiar și consum emoțional și de timp mai reduse decât dacă s-ar urma calea judiciară:

„În România este nevoie de o lege specifică problematicii malpraxisului, care să creeze un mecanism de mediere funcțional, cu scopul de a reduce impactul unei reclamații atât asupra medicului cât și asupra pacientului”.

Potrivit acesteia, analizarea și soluționarea reclamațiilor de malpraxis nu trebuie să devieze profesioniștii din domeniul medical spre practicarea unei medicini defensive, care este în defavoarea atât a pacienților, cât și a sistemului medical, fără a rezolva problema prevenirii malpraxisului.

Obligatorie pentru practicarea profesiei

În România, asigurările de malpraxis pentru specialiștii din sănătate sunt obligatorii de mai bine de 13 ani: „Asigurarea a fost introdusă în anul 2006, prin Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care le impune medicilor să încheie o poliță de asigurare de malpraxis. Încheierea asigurării de malpraxis este o condiție obligatorie pentru angajare”, a explicat Ioana Băniceru, director Divizia Subscriere Asigurări Generale, Allianz-Țiriac.

Persoanele sau entitățile eligibile să achiziționeze o astfel de asigurare pot transmite, în mod direct sau printr-un intermediar în asigurări, o solicitare prin care își manifestă interesul de a încheia o astfel de poliță.

„În completarea solicitării, cel care contractează polița transmite un chestionar de asigurare, care conține informații despre identitatea asiguratului, specializarea medicală sau profilul activității – de exemplu, furnizare de dispozitive medicale –, istoricul reclamațiilor înregistrate, precum și despre protecția prin asigurare solicitată – nivelul sumei asigurate și perioada asigurată pentru care solicită polița”, a spus Ioana Băniceru. Potrivit acesteia, în baza informațiilor din chestionar, asiguratorii analizează profilul de risc al asiguratului și propun o ofertă.

De regulă, asigurarea se încheie pentru o perioadă de 12 luni, însă există și cazuri excepționale când se poate încheia pe perioade de timp mai scurte. „De exemplu, unui medic nou în profesie, care solicită autorizare în al doilea trimestru al anului calendaristic, Casa de Asigurări care eliberează autorizarea îi poate solicita o asigurare activă până la 31 decembrie a anului respectiv”, a precizat reprezentanta Allianz-Țiriac.

Deși prevede obligativitatea încheierii unei polițe de malpraxis, legea nu impune și setul de riscuri sau cheltuieli care să fie preluate de asiguratori, adaugă Ioana Băniceru: „Singura condiție impusă este ca limita despăgubirii pentru care se încheie polița să nu fie mai mică decât limitele minime stabilite în prezent de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)”. Astfel, riscurile sau cheltuielile pot să difere în funcție de politicile fiecărui asigurator.

Riscuri sau cheltuieli frecvent acoperite de asiguratori

  • Prejudiciile materiale cauzate pacienților, din erori care includ neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiei, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament;

  • Cheltuielile de judecată făcute de pacienți sau moștenitori pentru îndeplinirea formalităților legale în vederea obligării asiguratului la plata despăgubirilor, dacă asiguratul a fost obligat prin hotărâre judecătorească la plata acestora;

  • Cheltuielile de judecată suportate de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la despăgubire.

Situații de excluderi din asigurare:

  • Propriile vătămări corporale suferite de asigurat sau pagube produse la propriile bunuri;

  • Solicitările de despăgubire primite de asigurat anterior intrării în vigoare a poliței, circumstanțe cunoscute de asigurat anterior intrării în vigoare a poliței ca fiind circumstanțe potențial generatoare de daună;

  • Solicitările de despăgubire înregistrate de asigurat după expirarea poliței de asigurare;

  • Pretențiile de despăgubire formulate printr-o cerere de despăgubire frauduloasă sau care are la bază declarații false;

  • Pretențiile formulate împotriva asiguratului pentru prejudicii cauzate persoanei vătămate sau decedate din alte cauze medicale decât acte medicale neadecvate.

De regulă, despăgubirea se achită terței persoane prejudiciate (pacientul sau moștenitorii săi). Asiguratul primește despăgubirea numai dacă a despăgubit el însuși terța persoană prejudiciată.

Limita minimă a răspunderii (suma minimă asigurată) la care se poate încheia polița este stabilită de CNAS, în funcție de specializarea medicală. Astfel, potrivit Ioanei Băniceru, limita minimă pentru un asistent de farmacie este de 2.000 de euro pentru fiecare eveniment asigurat, în timp ce pentru specialitățile cu un grad superior de expunere la risc (medic specialist chirurgie cardiovasculară) limita minimă poate ajunge la 62.000 de euro. „În cazul persoanelor juridice, limita minimă pornește de la 4.000 de euro, în cazul farmaciilor cu circuit deschis, și poate ajunge la 500.000 de euro, în cazul unităților spitalicești publice județene, regionale și universitare”, a explicat Ioana Băniceru.

Asociație de medici pentru medici

Anul trecut, în România a luat ființă o organizație – Asociația în Apărarea Medicilor (AAM) –, ca o formă de solidaritate a medicilor în fața acuzațiilor de malpraxis și a fenomenului „medicul este vinovatul de serviciu”.

Compusă exclusiv din medici, AAM a încheiat încă de la înființare un parteneriat strategic cu MedRight Experts*, un portal de consultanță pentru medici, valorificând astfel experiența de peste 12 ani a experților săi în domeniul legislației medicale și a malpraxisului medical.

Asociația în Apărarea Medicilor organizează, lunar, sesiuni de informare destinate medicilor. Participarea medicilor este gratuită, iar pentru programul sesiunilor, pot consulta site-ul www.apararemedici.ro. În viitor, studenții la medicină vor putea avea acces la informații privind legislația medicală, la studii de caz inspirate din situații reale și cărți oferite în mod gratuit de către Asociație”, a spus Andrei Nanu, președintele AAM.

Mai mult, acesta a declarat că unul dintre scopurile statutare ale organizației este înlăturarea atragerii răspunderii penale a medicilor pentru greșeli medicale. Potrivit acestuia, în cazul în care pacientul formulează o acuzație de malpraxis, reacția imediată este extrem de importantă:

„O echipă multidisciplinară preia cazul, analizează documentația disponibilă și discută cu medicul acuzat. Avocații colaboratori pregătesc strategia de apărare și derulează activitățile procedurale specifice, indiferent de calea de atragere a răspunderii juridice apelate (civilă, penală sau disciplinară)”.

În lume, specialitățile chirurgicale sunt cele mai expuse la malpraxis medical, ceea ce constatăm că se întâmplă și în România. Aceasta nu înseamnă, însă, că celelalte specialități medicale nu sunt expuse riscului. „În vara anului trecut, de exemplu, a fost mediatizat cazul a doi medici de familie din Iași care au fost condamnați la plata a 70.000 de euro despăgubiri într-un proces de malpraxis medical”, a precizat Andrei Nanu.

Cum e prin alte părți

Raportându-se la experiența altor țări, președintele AAM spune că în SUA, de exemplu, peste 250.000 de pacienți mor în fiecare an din cauza greșelilor medicale. Cu toate acestea, condamnarea penală a medicilor pentru ucidere din culpă în aceste cazuri este aproape inexistentă:

„Acceptând argumentele magistraților din România, care susțin atragerea răspunderii penale în astfel de situații, ar însemna că, în SUA, în fiecare an, zeci, sute de mii de medici și asistenți medicali să fie condamnați penal la pedepse cu închisoarea pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă. Dar așa ceva nu se întâmplă. Există extrem de puține cazuri”.

Potrivit acestuia, o situație similară întâlnim și în Marea Britanie. În Franța, deși legislația penală a fost mult utilizată în trecut, comparativ cu cea din Marea Britanie, au fost semnalate preocupări pentru a limita scopul și utilizarea sancțiunilor penale pentru culpe medicale, menționează Andrei Nanu. Toate acestea, pentru a restabili balanța dintre pedepsele penale și compensațiile civile în cazuri de greșeală medicală.

*MedRight Experts a organizat și derulat, la nivel național, programe educaționale pe teme de legislație medicală și malpraxis pentru mai mult de 8.000 de medici, în parteneriat cu Colegiul Medicilor și Colegiul Medicilor Dentiști din România. De asemenea, experții MedRight și avocații colaboratori le-au oferit consultanță medicilor în peste 350 de proceduri judiciare.

Etichete: malpraxis, acuzatii malpraxis, avocat Bogdan Dobrescu, Colegiul Medicilor din România, Prof. dr. Beatrice Gabriela Ioan, casa de asigurari

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC