La nivel mondial, peste 325 de milioane de persoane prezintă una dintre formele de hepatită cronică virală (B, C, D) și aproximativ 1,1 milioane de persoane decedează anual ca urmare a evoluţiei și complicaţiilor acestor afecţiuni.

În prezent, hepatita virală nu mai reprezintă doar o problemă medicală, ci o ecuaţie complexă de sănătate publică, ce cuprinde intervenţii integrate de educaţie și conștientizare, testare și acces necondiţionat la tratament pentru persoanele infectate.

Imperativele anului 2021

Hepatitele virale reprezintă o pandemie silenţioasă, neglijată și letală, un „ucigaș tăcut”, mai letal decât TB, malaria sau infecţia HIV și, în același timp, o povară socio-economică la nivel global.

Se estimează că peste 325 de milioane de persoane sunt afectate și peste un milion de vieţi se pierd anual la nivel mondial ca urmare a consecinţelor pe termen lung ale hepatitelor B și C – ciroza hepatică, insuficienţa hepatică, hepatocarcinomul și complicaţiile bolii hepatice terminale.

România se află printre ţările europene cu cele mai mari rate de prevalenţă a hepatitelor virale, ceea ce face imperios necesară continuarea eforturilor de prevenţie, testare, diagnostic și tratament în rândul populaţiei și asumarea obiectivelor OMS de eliminare a hepatitelor virale ca prioritate de politică publică.

Din cauza caracterului silenţios al hepatitelor cronice virale, majoritatea persoanelor infectate (8-9 din 10 persoane, 290 de milioane de persoane la nivel global) nu au cunoștinţă despre statusul lor infecţios, nu sunt diagnosticate și tratate, diseminând infecţia virală în rândul populaţiei sănătoase și ajungând în îngrijire medicală în stadii tardive de boală.

Pandemia de COVID-19 a survenit într-un moment critic pentru programele de eliminare, cu numai zece ani până în 2030 – data propusă de OMS pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale eliminării. Valul pandemic a determinat încetinirea sau oprirea temporară a programelor de eliminare în întreaga lume, în majoritatea ţărilor angajate pe drumul eliminării.

Impactul global al acestui an asupra programelor de eliminare este dificil de evaluat, dar modele matematice care încearcă să captureze consecinţele pe termen lung estimează un exces de 44.800 de cancere hepatice și un exces de 72.300 de decese până în 2030 la nivel global.

Priorităţile momentului

- Reluarea cât mai curând posibil, în condiţii de siguranţă și derularea accelerată a programelor de screening și tratament în hepatitele virale. Este un proces care va trebui să implice acţiunea concertată a asociaţiilor profesionale, autorităţilor, asociaţiilor de pacienţi, ONG-uri, societăţii civile etc., a tuturor actorilor și decidenţilor implicaţi, pentru a mitiga efectul pandemiei în această arie strategică, a reduce excesul de
morbi-mortalitate și a reseta la nivel naţional obiectivele eliminării.

- Focalizarea atenţiei asupra grupurilor și comunităţilor marginalizate și vulnerabile prin implementarea unor programe intensive de screening derulate în mediul rural, zone greu accesibile, populaţii care trăiesc la limita sărăciei, grupuri etnice, neasiguraţi, persoane fără adăpost, persoane private de libertate, persoane cu dependenţe etc.

- Acţiuni complementare de depistare efectuate sub egida unor societăţi profesionale, în comunităţi specifice, din fonduri private etc.

- Asigurarea accesului nediscriminativ, universal și simplificat la programele de prevenţie și tratament pentru hepatitele virale (treatment as prevention).

- Finanţarea adecvată a programelor de sănătate pentru diagnosticul și tratamentul hepatitelor virale, în conformitate cu strategia naţională de sănătate în care bolile transmisibile sunt încadrate ca prioritate naţională
(spending is saving).

Prin decizia Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ziua de 28 iulie a fost declarată, începând din 2010, Ziua Mondială a Hepatitei (World Hepatitis Day), iar săptămâna 22-28 iulie – Săptămâna Hepatitei (Hepatitis Awareness Week).

Evenimentele care au loc în această săptămână au ca scop creșterea nivelului de conștientizare, educare și informare a populaţiei cu privire la factorii de risc, modul de transmitere și impactul pe care hepatitele virale îl au asupra stării de sănătate a populaţiei la nivel mondial.

Alegerea zilei de 28 iulie comemorează ziua de naștere a lui Samuel Baruch Blumberg, medicul american care a descoperit în 1960 primul virus hepatitic – virusul hepatitei B (VHB) – în serul aborigenilor australieni. Ulterior, el a primit premiul Nobel pentru activitatea în acest domeniu și pentru contribuţia sa la descoperirea vaccinului anti-hepatita B.

Problemă de sănătate publică

În fiecare an, Ziua Mondială a Hepatitei este marcată în peste 100 de ţări prin evenimente destinate creșterii nivelului de informare și conștientizare al populaţiei cu privire la hepatitele virale ca problemă de sănătate publică globală și prin promovarea acţiunilor destinate eliminării/controlului  acestor afecţiuni progresive în absenţa tratamentului.

Iniţiativele derulate în această zi sunt variate și variabile de la o ţară la alta: campanii de informare cu diseminarea informaţiilor prin postere, flyere și pliante, campanii de promovare a screeningului și vaccinării, concerte, campanii media (interviuri, testimoniale, dezbateri) derulate în comunităţi sau în mediul online, publicaţii și evenimente de presă.

Se dorește atragerea atenţiei printr-o serie de iniţiative care să crească gradul de conștientizare al populaţiei generale, profesioniștilor în domeniul sănătăţii și factorilor de decizie asupra riscurilor nediag­nosticării, diagnosticului tardiv și netratării hepatitelor virale.

Anual, World Hepatitis Alliance propune o temă și un slogan al Zilei de Luptă Împotriva Hepatitelor, care reflectă statusul curent al preocupărilor în acest domeniu, de natură să încurajeze acţiuni și campanii tematice. În 2021, tema campaniei este Hepatitis can’t wait! (Hepatita nu poate să aștepte!).

Această temă reflectă, pe de o parte, nevoia imperioasă de reluare a programelor strategice de screening și tratament al hepatitelor virale care au înregistrat un recul în perioada pandemiei de COVID-19, iar pe de altă parte, nevoia de focalizare a screeningului asupra unor grupuri și comunităţi marginalizate, vulnerabile, uitate.

România – acţiuni în 2021

Anul trecut, în condiţiile fără precedent impuse de pandemia de COVID-19, liderii și membrii Societăţii Române de Gastroenterologie și Hepatologie (SRGH) au continuat activitatea de screening și tratament al pacienţilor cu hepatite virale.

Au iniţiat numeroase proiecte și campanii de educare și testare a populaţiei în comunităţi rurale, urbane, unităţi medicale, industriale etc., sub coordonarea centrelor de gastroenterologie regionale.

În campania HepC A.L.E.R.T. (HepC Awareness-
Linkage to care-Epidemiological Research-Treatment), iniţiată și coordonată de SRGH, desfășurată în peste 20 de unităţi medicale din România sub coordonarea clinicilor și secţiilor de gastroenterologie locale, au fost testaţi peste 32.000 de subiecţi, aproximativ 500 de pacienţi detectaţi pozitivi fiind iniţiaţi terapeutic.

În 28 iulie 2021, Romanian Association for Liver Diseases (RoALD), afiliată și sub egida SRGH, în parteneriat cu universităţi de medicină și spitale de prestigiu din România, își propune organizarea unei campanii complexe de comunicare derulată în mediul online/via social media, adresată populaţiei generale, medicilor și autorităţilor. Aceasta se va desfășura concomitent în București, Iași, Constanţa, Craiova, dar va fi cu acoperire naţională.

Mesajul campaniei către populaţia generală este unul sugestiv: „Hepatita Nu Așteaptă. Testează-te! Tratamentul îţi poate salva viaţa.”, iar obiectivele constau în informarea populaţiei cu privire la:

• Modalităţile de transmitere, factorii de risc, prevenţia, riscul diagnosticului în stadii avansate și riscul netratării hepatitelor virale;

• Accesul în serviciile de gastroenterologie, realizabil în condiţii normale (cu respectarea măsurilor de siguranţă), și importanţa
prezentării la medic din timp, înainte ca problemele de sănătate să se agraveze (ciroză, cancer hepatic);

• Existenţa unor programe regionale de testare (Programele regionale de prevenire, screening și diagnostic al pacienţilor cu boli cronice hepatice secundare infecţiilor cu virusuri hepatitice B, D, C – LIVE(RO) 2 SUD și EST; testarea gratuită în rândul unor comunităţi vulnerabile – persoane private de libertate);

• Posibilitatea tratamentului compensat cu regimuri terapeutice inovatoare, bine tolerate și cu rate înalte de eficacitate asigurată prin programele naţionale ale CNAS.

Comunicarea către profesioniștii din sănătate „Hepatita Nu Așteaptă” se va realiza prin scrisori transmise prin e-mail/online, materiale video conţinând mesaje ale liderilor de opinie, bannere digitale difuzate pe canalele de social media, site-ul RoALD și site-urile societăţilor, instituţiilor și asociaţiilor partenere în proiect: SRGH, SNMF, Grupul Gastro al SNMF, APAH-RO, universităţi de medicină și farmacie, spitale etc. Aceasta constă în:

• Diseminarea unor informaţii relevante despre hepatita C și/sau B către colegii medici de familie, interniști, gastroenterologi și de alte specialităţi, asistenţi medicali etc.;

• Importanţa testării pentru depistarea precoce a pacienţilor, mai ales a celor care se află în stadii incipiente de boală, când simptomele nu există/sunt nespecifice;

• Promovarea strategiei OMS pentru realizarea obiectivului de eliminare.
În Comunicare către autorităţi ne propunem să readucem în atenţia acestora importanţa problematicii hepatitelor virale și a continuării demersurilor pentru atingerea obiectivului de eliminare.

În Comunicare către autorităţi ne propunem să readucem în
atenţia acestora importanţa problematicii hepatitelor virale și a
continuării demersurilor pentru atingerea obiectivului de eliminare. Cele mai importante iniţiative de promovare ale acestei campanii și mesajelor ei sunt:

- Iluminarea arhitecturală a unor clădiri emblematice din București, Iași, Constanţa,
Craiova (aflate în zone cu vizibilitate crescută) în seara zilei de 28 iulie, în culorile și cu mesajele din campanie: Ceasul Eliminării și „Hepatita Nu Așteaptă. Testează-te! Tratamentul îţi poate salva viaţa.”;

- Realizarea unui Comunicat de presă al RoALD și SRGH transmis către partenerii media și către autorităţi;

- Conferinţa de presă desfășurată online în 28 iulie, având numeroși invitaţi ce vor transmite mesaje și vor răspunde întrebărilor momentului în domeniul hepatitelor virale;

- Lansarea programelor regionale de prevenire, screening și diagnostic al pacienţilor cu boli cronice hepatice secundare infecţiilor cu virusuri hepatitice B, D, C – LIVE(RO)2-EST și LIVE(RO)2-SUD.